Război

Au ucrainenii o dronă cu rază uimitoare de 1.000 km? Ce arată atacurile de gherilă ale Kievului în Rusia

Oficialii ucraineni au sugerat recent o nouă desfăşurare în războiul de uzură declanşat de Rusia. O rachetă cu rază lungă? Sau o dronă modificată acasă de ucraineni? Asta se întreabă publicaţia britanică The Guardian într-o analiză. Dovezile unei arme noi și neaşteptate au apărut luni dimineață, când explozii misterioase au lovit două baze aeriene rusești din Riazan şi Saratov.

Ambele sunt la sute de kilometri de linia frontului. Filmările postate online de ruşi au arătat o explozie la baza aeriană Engels-2 din regiunea Saratov din Rusia. O alta a avut loc la baza aeriană militară Dyagilevo (Diaghilevo) de lângă Riazan, un oraș situat la doar 240 de km de Moscova și de Kremlinul lui Vladimir Putin. Potrivit presei de stat ruse, trei militari de la bază au murit și alţi cinci au fost răniţi când un camion cu combustibil a explodat. Cel puțin două avioane, bombardiere, au fost avariate.

Cauza exactă a exploziei a fost incertă. Dar se pare că Ucraina a găsit o modalitate de a ataca aeronavele rusești Tu-95 și Tu-22M cu rază lungă de acțiune, care sunt staționate pe pista de decolare. Din luna octombrie, Kremlinul a folosit aceste bombardiere strategice pentru a distruge treptat infrastructura energetică a Ucrainei, lăsând milioane de oameni fără căldură și electricitate la venirea iernii.

Au dezvoltat ucrainenii o dronă cu rază de acțiune de 1.000 km?

Există speculații că ucrainenii au dezvoltat o dronă de atac cu o rază de acțiune uimitoare de 1.000 km. La sfârșitul lunii trecute, un militar ucrainean a spus că arma a fost deja folosită împotriva armatei ruse. Dacă este corect, asta înseamnă că o mare parte din teritoriul european al Rusiei este acum la îndemâna Ucrainei. Și că avantajul asimetric de care s-a bucurat Rusia până acum, adică capacitatea de a lansa în siguranță rachete de croazieră din interiorul ţării, este amenințată.

„Atacăm acolo unde ei sunt slabi și ne apărăm acolo unde ei sunt puternici”, a sintetizat Andrii Zagorodniuk, fostul ministru al Apărării din Ucraina. El a descris tactica militară a Ucrainei ca fiind în esență una „oportunistă”. Potrivit lui, spre deosebire, Rusia a pornit un atac total „unidirecțional” pentru a captura orașul Bakhmut, în regiunea Donbas, în ciuda pierderilor uriașe de soldați și echipamente.

Majoritatea observatorilor militari se așteaptă ca linia frontului să rămână în mare măsură statică în următoarele luni de îngheţ, în urma contraatacurilor ucrainene spectaculoase din toamnă, prin care Kievul a recucerit aproape toată regiunea Harkov din nord-est și a eliberat orașul Herson în sud, împreună cu teritoriul de pe malul drept al Niprului. Ar putea fi alte ofensive înainte de primăvară, a spus Zagorodniuk.

Ingeniozitatea tactică a Ucrainei în lupta cu Rusia

Cel mai recent raid în stil gherilă de luni arată ingeniozitatea tactică a Ucrainei în lupta acerbă cu Rusia. Și capacitatea continuă a Kievului de a surprinde. La sfârșitul lunii octombrie, Ucraina a surprins Moscova când a lansat un atac cu drone aeriene și maritime asupra portului Sevastopol din Crimeea, unde se află flota rusă a Mării Negre. Se pare că mai multe fregate rusești au fost atunci dezactivate, inclusiv nava amiral Amiral Makarov.

Kievul nu dă întotdeauna informaţii aliaților înainte de a efectua anumite tipuri de operațiuni militare riscante, susţin oficialii occidentali. Ei cred că ucrainenii evită în mod deliberat să dezvăluie atacuri atunci când bănuiesc că Occidentul ar putea încerca să-i descurajeze. În trecut au fost presaţi să abandoneze anumite atacuri. Loviturile date pe teritoriul Rusiei sunt deosebit de sensibile. 

Administrația Biden a indicat că nu vrea să intre în conflict militar direct cu Rusia și se teme de o escaladare nucleară. Kremlinul spune că este deja în război cu SUA și Occidentul și consideră că Ucraina este un stat marionetă condus de americani. Casa Albă a furnizat Kievului aproape 20 de miliarde de dolari sub formă de asistență militară și de securitate, dar a refuzat să livreze muniții cu rază lungă de acțiune care ar permite Kievului să lovească direct în Rusia.

În schimb, armata lui Volodimir Zelenski a folosit tehnologie proprie pentru operațiuni speciale. Cum ar fi atacul din octombrie asupra podului din Crimeea şi scufundarea crucișătorului de Moskva, efectuată cu două rachete ucrainene antinavă Neptun. Ambele au fost lovituri umilitoare pentru prestigiul Rusiei. Se pot aștepta și alte surprize.

O altă a venit marţi dimineaţă când a avut loc un al treilea atac cu dronă în zona aerodromului din Kursk, la frontiera cu Ucraina, unde un rezervor de stocare a petrolului a luat foc. Oficialii locali au anunţat că nu au existat victime în urma atacului şi că incendiul a fost „localizat”. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *