În loc de Olanda, aceştia au fost duşi în Polonia, unde erau remuneraţi cu doi euro pe oră, şi nu cu zece, cât li s-a promis că vor câştiga. Când şi-au dat seama că au fost înşelaţi, o parte dintre ei s-a întors acasă, insistând să le fie returnaţi cei 1500 de euro, dar femeia a refuzat să le întoarcă banii. Acum încearcă, fără succes, să o defere justiţiei. Deşi a trecut un an, dosarul încă nu a fost pus pe rol. 

În 2011 Valentina Fronea lucra într-o instituţie de sănătate din Chişinău. În una din zile, Galina Radu, o pacientă, a întrebat-o dacă nu cunoaște pe cineva care ar dori să muncească în Olanda, pentru că are o ofertă extrem de generoasă: zece euro pe oră la o fabrică de prelucrare a cărnii. „I-am spus că la moment nu cunosc pe nimeni. Dar după ce a plecat pacienta, m-am gândit: de ce nu aş pleca chiar eu în Olanda, am credite, am ipotecă, lucrez în două locuri de muncă pentru a scăpa de datorii… Dacă aş câştiga câte zece euro pe oră, în câteva luni mi-aş putea îmbunătăţi situaţia materială…”, își amintește Valentina Fronea. Astfel că a doua zi, când pacienta a venit, i-a spus că ea ar putea merge la muncă în Olanda. Pentru aceasta ar fi trebuit să achite 1500 de euro, iar alte 1500 să-i dea la întoarcerea acasă. La rândul ei, Galina Radu îşi lua obligaţia să organizeze plecarea –viza, transportul, cazarea, contractul de muncă prevăzut pentru o jumătate de an… „Primele două săptămâni o să vă aflaţi în Polonia, la investigaţii medicale. Apoi vă transportăm în Olanda, unde o să câştigaţi foarte bine”, i-a spus aceasta Valentinei.

Femeia povestește că, împreună cu ea, au dorit să plece și câteva rude: „Am împrumutat cu toţii câte 1500 de euro, i-am plătit Galinei Radu şi am fost incluşi în grup. În Polonia am plecat 12 persoane, în două subgrupe, chipurile pentru a ajunge mai repede în Olanda. Timp de vreo zece zile am stat la un hotel, până au fost gata investigaţiile medicale… Apoi au început să apară „surprizele”: mai întâi ni s-a spus că angajatorul olandez e plecat în concediu şi că până se întoarce, ar fi bine să ne angajăm temporar”, povestește Valentina Fronea. Astfel, un grup din şase persoane a plecat la o fabrică dintr-o localitate, alt grup – în altă localitate. „Munceam în condiţii foarte grele, la o temperatură de 2-3 grade, în halele de prelucrare a cărnii. Ieşeam dintr-un schimb şi eram mânaţi în schimbul al doilea, fără ca măcar să fim întrebaţi dacă vrem asta. Mai mult, ne remunerau cu doi euro pe oră. Eu lăsasem acasă două locuri de muncă, unde câştigam cam la fel, în schimb, eram alături de familie. Speranţa că o să ajungem în Olanda s-a risipit în ziua când am telefonat să vedem care este situația și ne-au spus că celălalt grup deja a ajuns în Olanda, dar când am sunat la ei am aflat că ei munceau ca și înainte, în Polonia. Atunci am înţeles că am fost înşelaţi. Eu, împreună cu alţi câţiva am decis să ne întoarcem în Moldova”, relatează femeia.
Cum a ajuns la Chişinău, a mers imediat la Galina să-i ceară banii înapoi. „Mi-am dat seama că, de fapt, nu luasem de la ea nicio recipisă atunci când îi dădusem câte 1500 de euro… Nu ne-a întors banii, ne-a spus că a făcut cheltuieli cu noi şi că e vina noastră că nu ne-am onorat contractul de muncă de un an. Mie a acceptat să-mi dea recipisă, cu condiţia să declar în scris că ea însăşi a fost înşelată de partea poloneză şi că vom acţiona împreună pentru a obţine banii pe care i-a transmis ea în Polonia. Pentru a obţine recipisa, am fost nevoiţi să-i dăm astfel de declaraţii în scris”, declară Valentina Fronea.

În căutarea dreptăţii, prin labirinturile justiţiei…

Iniţial, victimele au mers la Centrul pentru combaterea traficului de ființe umane al MAI, unde li s-a spus că nu ţine de competenţa lor, pentru că nu e vorba despre trafic de fiinţe umane, ci de escrocherie. În primăvara anului trecut, victimele s-au adresat la Comisariatul de Poliție Centru din Chișinău. Ofiţerul de urmărire penală a venit cu propunerea de a se înceta urmărirea penală, iar la 27 iunie 2012 Procuratura Centru, a emis ordonanţa de clasare a urmăririi penale, motivând că „Relaţiile apărute poartă un caracter juridico-civil, fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de articolul 190, cod penal” (Escrocherie). Nemulţumite de această decizie, victimele au contestat în judecată ordonanţa procurorului, care a fost declarată nulă. Plângerea a fost trimisă în judecată, dar la 19 martie 2013, același procuror şi ofiţerul de urmărire penală au emis o nouă ordonanţă de clasare. Petiţionarii au contestat din nou ordonanţa procurorului, insistând ca urmărirea penală să fie începută. Judecata urma să ia o decizie pe 10 iunie, dar a fost amânată şedinţa. La plângerea uneia dintre victime către Centrul pentru Drepturile Omului, Procuratura Generală a dat următorul răspuns: „S-a constatat că argumentele invocate de către dvs. constituie obiect de examinare al urmăririi penale. (…) Fiind verificate materialele urmăririi penale în cadrul Procuraturii Generale s-a constatat tergiversarea urmăririi penale, despre care fapt a fost atenţionată Procuratura Sectorului Centru”.

Victimele s-au adresat la Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi. Juristul CIMM a încercat să asiste la şedinţa de judecată din 27 iunie, la Judecătoria Centru, în calitate de observator, însă nu i-a fost permis accesul motivând câ şedinţa este închisă pentru public. Din spusele părţii vătămate, la acea şedinţă, acelaşi procuror, care a emis ordonanţa de încetare a cauzei penale pe acest dosar şi-a reiterat cererea de clasare a urmăririi penale. Potrivit procurorului, „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”. Completul de judecată se va convoca din nou pe data de 10 iulie 2013.

Menţionăm că suspecta are antecedente penale. În 2008, aceeaşi Procuratură Centru a instrumentat un alt dosar al Galinei Radu, pe un caz similar. În decizia Curţii Supreme de Justiţie din decembrie 2008, aceasta a fost condamnată în calitate de director adjunct al SRL „Itaqua-Tur”. În dosar mai figurează două persoane – A. Avornic şi M. Radu. „Împreună cu Avornic în perioada martie 2005 până în februarie 2006, folosind denumirea firmei, acordând servicii de plecare peste hotarele R. Moldova, au obţinut încrederea cetăţenilor doritori de a merge peste hotarele ţării”. Pe acel dosar, Avornic a fost condamnată la 9 ani de închisoare, M. Radu a fost tras la răspundere administrativă, iar Galina Radu a fost sancţionată cu zece mii de lei pentru estorcarea sumei de 283611 lei de la 12 persoane cărora le-a promis că le transportă la muncă în Islanda sau Italia.
„După cum se vede, în cazul Valentinei Fronea şi a celor 12 moldoveni care i-au plătit Galinei Radu în 2011 câte 1500 de Euro pentru a le garanta locuri de muncă în Olanda se repetă scenariul din 2005/2006, pentru care instanţa de judecată şi-a dat verdictul în 2008. Şi atunci, şi acum, dosarul a fost intentat unor persoane fizice, nu juridice”, conchide Mihai Cebotari, juristul CIMM.

Mihai Cebotari, juristul CIMM

Din păcate, activitatea agenţiilor şi intermediarilor care recrutează persoane pentru a le trimite la muncă peste hotare nu sunt monitorizate în mod responsabil de către autorităţile statului. Acestora le este foarte uşor să se eschiveze de la orice răspundere, deoarece nu eliberează documente oficiale clienţilor lor, cum a fost în cazul Valentinei Fronea. Oamenii se prezintă aici în căutarea unui loc de muncă, fiind siguri că au intrat într-un oficiu cu acte în regulă, că discută cu reprezentanţii unui birou de angajare, nu cu persoane fizice întâmplătoare. Aceştia se folosesc de imaginea persoane juridice pentru a induce oamenii în eroare. Dar atunci când sunt înşelaţi, cetăţenii nu pot trage la răspundere persoana juridică, ei se pot plânge doar pe persoana fizică de la care au luat informaţia şi căreia i-au plătit taxa.

Dacă în dosarul din 2008 ar fi fost condamnată persoana juridică, aceasta ar fi putut fi privată, în baza articolului 141 al codului penal, de dreptul de a-şi exercita activitatea sau chiar întreprinderea ar fi fost lichidată. În cazul persoanei fizice, sancţiunile nu prevăd acest lucru, iar amenda este cu mult mai mică.

Contactată de TIMPUL, Galina Radu a refuzat să comenteze acuzațiile.