Placa se află chiar la intrarea în blocul II al Bibliotecii Naţionale şi anunţă că, în această clădire a învăţat în anii 1902-1910 scriitorul Alexei Mateevici. Directorul instituţiei, Alexe Rău, susţine că, pe vremea comuniştilor, a solicitat demontarea plăcii, dar a primit refuz de la Ministerul Culturii. „Ministru era Artur Cozma şi edificiul se afla în reparaţie, când am propus ministerului să schimbe placa, dar mi s-a spus să nu mă amestec”, afirmă directorul. După 2009, însă, chiar şi Rău a uitat de existenţa plăcii. El motivează acest lucru prin apariţia conflictului cu firma „Green Hills Nistru”, care intenţionează să construiască în vecinătate un bloc cu trei etaje sub sol, ceea ce ar pune în pericol clădirea istorică a bibliotecii. „Cozma a plecat, dar au venit ăştia cu construcţia şi ne mănâncă sănătatea. Esenţial este să salvăm clădirea”, consideră Rău.
Totuşi, faptul că directorul nu a sesizat noua conducere a ministerului despre placă (care poate fi observată cu ochiul liber de către orice trecător) i-a uimit şi pe Ion Ştefăniţă, directorul general al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul ministerului, şi pe ministrul Focşa, şi pe Lucia Culev, şefa Direcţiei cultură a Primăriei Chişinău. Nimeni dintre cei trei n-a văzut placa, dar toţi ne asigură că degrabă aceasta va fi schimbată. „Pur şi simplu n-am observat placa, dar demult era timpul să o schimbăm. Chiar azi, când mă voi întoarce la Chişinău, voi veni cu o asemenea iniţiativă la Ministerul Culturii”, ne-a spus ieri Ştefăniţă. „Dl Rău trebuia să ne anunţe, dar n-am primit nicio scrisoare de la el. Urmează să luăm o decizie împreună cu Ministerul Culturii”, a precizat Culev. „N-am ştiut. Rău nu mi-a spus nimic. Vă mulţumesc mult că i-aţi amintit, dar şi că m-aţi informat. Totul e extrem de simplu – confecţionarea unei noi plăcuţe e treabă de vreo două săptămâni”, ne asigură Focşa.
Clădirea blocului II al Bibliotecii Naţionale este monument de arhitectură de importanţă naţională şi se află în zona istorică a Chişinăului, la intersecţia străzilor 31 August 1989 şi Bănulescu-Bodoni. Edificiul a fost dat în folosinţă în anul 1902, fiind construit din banii adunaţi de la chişinăuieni şi din sursele Patriarhiei Ruse. Aici a fost sediul Seminarului Teologic – prima instituţie de învăţământ din Basarabia, la care şi-a făcut studiile şi Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră”, devenită Imnul de Stat al RM.
