Că s-a tăiat apa de la câteva blocuri, că există întrebări la care nimeni nu răspunde, că oamenii sunt păgubiţi zi de zi, că sunt săraci şi nu reuşesc să supravieţuiască.
Zilele trecute, o bătrână umbla din uşă în uşă la noi în bloc ca să adune semnături. Auzise că administratorul blocului vrea să le ceară celor de la INFOCOM să repornească pentru câteva zile căldura. Aşa că s-a apucat să strângă semnături ca să îl oprească. Ce-i drept, era cam frig la noi în bloc. Însă ea ne-a spus că ei, bătrânii din bloc, vor să facă economii. Aşa că am decis să semnăm. Mi-a părut rău să mă gândesc doar la mine. Mai ales că nu e chiar atât de frig încât să ne îngheţe apa în vază. Dar despre asta nu se vorbeşte mult. Asta se ştie. Că bătrânii noştri sunt disperaţi.
Mai departe ce avem? În ultimele patru luni s-au cheltuit banii, s-a consumat energie, în jurul ştirilor senzaţionale din politica moldovenească. Am avut o vânătoare cu victime la propriu, apoi a urmat o vânătoare cu victime la figurat. A căzut Plahotniuc, apoi Filat cu toţi miniştrii. Apoi Ghimpu a făcut gălăgie în presă. A urmat o revoltă în sânul PL care a urmărit înlocuirea lui Ghimpu cu Chirtoacă. Dar Ghimpu a reuşit să se salveze. Chirtoacă a fost prudent. Deci, nicio schimbare.
Între timp, până ce Filat îşi pregăteşte întoarcerea, domnului Timofti i s-a scormonit în… trecut, ca să se găsească şi împotriva lui capete de acuzare. Marian Lupu, după ce a mârâit înspre Filat, s-a îmblânzit şi a intrat la negocieri.
Ce mai, eu deja sunt sigură de repunerea lui Filat în funcţie. Nu spun că e de rău sau e de bine. Spun doar că ne întoarcem încetişor în cerc, ca la horă. Spun că suntem în acelaşi loc din care am plecat. Spun că doar Plahotniuc mai lipseşte ca să ne fie clar că suntem unde eram acum patru luni. Spun că I. L. Caragiale avea dreptate: „Să se revizuiască primesc, dar… să nu se schimbe nimic”.
Între timp, pensionarii noştri stau în frig ca să facă economii. Furnizarea cu apă caldă şi rece e tăiată la mai multe blocuri din cauza „rău-platnicilor”. Mă enervează cumplit termenul ăsta „rău-platnic”, fiindcă nu reflectă realitatea; ar trebui să se cheme „neputincios-platnic”. Dar despre asta, mai rar, mai puţin, că în politica noastră se joacă hora şi nu mai interesează pe nimeni cum trăiesc cei mulţi (şi bătrâni).
Acum spuneţi voi: în proverbul „Țara arde şi baba se piaptănă”, cine e baba? Fiindcă nu e cea de la uşa mea, ci cei care fac reforme pe cârca noastră, reforme care, evident, caută să nu schimbe nimic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
