UE / Nato

Avionul-spion dărâmă guvernul Bulgariei. Generali ai armatei române consideră că avionul a avut o misiune de spionaj pentru a sonda sistemul de avertizare și interceptare aeriană, inclusiv starea scutului de la Deveselu

Incidentul de securitate aeriană din 8 iunie, provocat de un avion bimotor care a traversat fără autorizare patru țări NATO, provoacă o criză politică majoră în Bulgaria. Guvernul de la Sofia se confruntă cu o moțiune de cenzură, cu șanse mari să treacă. Șeful Parlamentului de la Sofia a fost demis, iar un raport relevă starea alarmantă a armatei bulgare. Generali ai armatei române consideră că avionul a avut o misiune de spionaj pentru a sonda sistemul de avertizare și interceptare aeriană, inclusiv starea scutului de la Deveselu. După 12 zile de la incident, echipajul avionului care a aterizat în Bulgaria este de negăsit.

 Misterul avionului care a trecut fără aprobare prin spațiul aerian al mai multor țări, cu aterizări și decolări multiple, se adâncește. Țara cea mai „lovită” de incidentul de securitate aeriană este, până acum, Bulgaria, unde, după aterizarea aparatului, s-a declanșat o criză politică majoră, care va avea ca punct de vârf, miercuri, 22 iunie, votul de cenzură împotriva guvernului Petkov. Interpelările din Parlament asupra acestui subiect s-au împotmolit după ce președintele forului legislativ a fost demis.

NEVĂZUT, NECUNOSCUT

Este o lovitură genială de spionaj sau o acțiune sub acoperire, pusă la punct de autorități militare pentru a testa capacitatea sistemelor naționale de supraveghere aeriană? După 12 zile de la „alarma” provocată de zborul neautorizat al bimotorului Beencraft, anchetele pornite în Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Serbia și Bulgaria bat pasul pe loc. În locul răspunsurilor apar tot mai multe întrebări la care autoritățile dau din colț în colț sau adâncesc starea de confuzie.

Iată care sunt, cel puțin până acum, cele mai presante întrebări:

– E posibil ca un echipaj de amatori, să plece într-un voiaj haotic prin Europa de Est, în condițiile de alertă declanșate de conflictul din Ucraina?

– Dacă acceptăm teza „teribiliștilor”, cum au reușit aceștia, fără un plan de zbor, să găsească piste disponibile, pe aeroporturi izolate, fără comunicare cu solul?

– De ce la aterizările din Ungaria și Bulgaria nimeni nu a fost capabil să reacționeze pentru reținerea la sol a aparatului și identificarea echipajului?

– De ce Polonia și Bulgaria nu au ridicat de la sol aviația militară pentru supravegherea și însoțirea aparatului misterios?

Declarațiile oficiale susțin că avionul nu a avut intenții agresive, dar nu pot da „acoperire” pentru bâlbâielile în lanț legate de acțiunile ratate pentru identificarea echipajului plecat la plimbare prin Europa.

Prima escală, primul eșec

 Misterele încep de la proprietarul aparatului, un fost pilot militar din Lituania, care nu a putut să identifice cumpărătorii. S-a lansat chiar ideea că aparatul a fost furat, și astfel, proprietarul nu ar mai avea vreo răspundere, asta după ce „pe surse” s-a dat amănuntul că „hoții” vorbeau rusa sau româna.

 După ce trece ca prin brânză prin Polonia, unde se montează, de asemenea, un „scut” similar cu cel de la Deveselu, avionul aterizează în Ungaria, în zona Debrețin. Directorul aeroportului internațional Debrețin a declarat că aparatul nu a decolat de aici. Ziariștii maghiari contactează Aeroclubul Hajduszoboszlo, directorul acestuia confirmă că aparatul cu înmatriculare lituaniană a plecat de pe aeroportul aeroclubului. Aparatul aterizase fără autorizare, afirmă directorul aeroclubului. Echipajul a coborât din avion, l-a alimentat cu combustibil din canistrele pe care le aveau în aparat și a decolat după 10-15 minute. Poliția a fost chemată, dar nu a reușit să împiedice decolarea. Opt minute mai târziu, avionul a fost interceptat de forțele aeriene maghiare. Echipajul nu a răspuns nici la apelurile radio, nici la semnalele vizuale. Cu transponderele oprite, la ora 17.49 avionul a intrat în spațiul aerian românesc, unde a fost preluat în supraveghere de aviația militară. El zboară peste Oradea, Caransebeș, urmând direcția sud. „Conform procedurilor, piloții interceptori pot doar să supravegheze zborul avionului, intervenția fiind necesară și cerută de la autoritatea de comandă doar dacă existau indicii de intenții ostile”, precizează generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Armatei și fost pilot pe MiG 21.

Două aterizări în Bulgaria

Trecut în Serbia pentru câteva minute, aparatul schimbă direcția și intră în spațiul Bulgariei. Aici se petrec alte fapte ciudate. Aparatul zboară paralel cu Dunărea și aterizează la Vidin, fără să fie interceptat de bulgari. Halta de câteva minute nu alertează nicio autoritate, așa că decolarea este tot fără probleme. Pentru finalul zborului este ales un alt aeroport marginal, situat în regiunea Șumen. Pista de la margine satului Buhovtsi, plasată lângă șoseaua Ruse-Varna, nu mai este folosită de câțiva ani. Populația romă, majoritară în sat, folosea pista pentru a usca plante medicinale, soc și tei. Deși în plin sezon de recoltare, pista era curată, gata să primească un avion, ceea ce nu se mai întâmplase de mult timp. Aparatul aterizează și echipajul se evaporă. Putea pleca rapid din zonă, fie spre Ruse, fie spre Varna. Ancheta este preluată de procuratura raională, care nu a găsit niciun indiciu referitor la echipaj. De atunci, bulgarii tot caută acul în carul cu fân. Nimeni nu a văzut ceva suspect, nimeni nu a auzit ceva!

 Analiza de general: ZBOR DE SPIONAJ

La București, se profilează o concluzie deductivă care se bazează pe elementele publice cunoscute până acum. Generalul (r) Cristian Barbu, fostul rector al Academiei Tehnice Militare, a analizat într-o serie de emisiuni la Antena 3 zborul avionului care a străbătut patru țări NATO, avansând ideea unei misiuni de spionaj a rușilor. În opinia acestuia, zborul a fost pregătit și programat cu minuțiozitate pentru a verifica funcționarea sistemelor de alertă și a putea recepta date privind capacitatea radarelor. Traseul a cuprins puncte fixe, cele mai interesante din punctul de vedere al spionajului militar fiind componentele scutului antirachetă din Polonia și din România. Cel de la Deveselu nu a putut fi niciodată activat de un avion neidentificat din poziția dinspre vest, așa cum arată ruta dintre cele două aterizări, de la Vidin și Buhovtsi, unde a trecut pe la 60-70 km de baza NATO.

Interpelări amânate în parlamentul de la Sofia

Avionul-spion aterizat cu repetiție în Bulgaria a devenit rapid un subiect de dispută politică. Evenimentul din 8 iunie a picat pe fondul unor tensiuni în coaliția de guvernare și le-a accentuat. În Parlament a fost interpelat ministrul apărării, cerându-se explicații pentru lipsa de reacție a forțelor aeriene bulgare, care nu au ridicat avioanele de interceptare, așa cum au făcut ungurii și românii. Dezbaterile din parlament s-au întrerupt însă după ce s-a propus o ședință secretă de audieri. Criza s-a agravat, patru miniștri au demisionat din guvernul condus de Petkov, acum așteptându-se votul la moțiunea de cenzură depusă de opoziție. În plus a fost demis și președintele parlamentului, ceea ce, după instabilitatea guvernului, amână și audierile pe tema avionului „uitat” pe aeroportul transformat în uscătorie de plante medicinale.

Raport devastator privind starea armatei bulgare

Pe lângă criza politică în evoluție, în parlamentul de la Sofia a fost depus un raport despre starea apărării și armatei bulgare. Raportul este public, agenția Novinite, difuzând în 16 iunie pasaje largi din acest document. Reținem că forțele terestre se confruntă cu un deficit grav de personal, rezervele fiind și ele insuficiente. Din acest motiv sunt decalaje mari de timp în constituirea unei brigăzi mecanizate grele, conform cerințelor NATO. Sistemele de rachete și stațiile radar sunt la sfârșitul ciclului de viață, necesitând reparații urgente. Ele sunt operate cu o lipsă acută de piese de schimb și consumabile, din cauza finanțării insuficiente și a dependenței de provizii din Federația Rusă. Raportul subliniază că dependența față de Rusia la repararea și întreținerea echipamentelor sovietice constituie o problemă pentru securitatea națională. Anul 2021 a fost apreciat ca „perioada cea mai critică din ultimii zece ani” pentru forțele aeriene, care au realizat doar 7,5 la sută din zborurile planificate. S-au înregistrat 43 de accidente, inclusiv o catastrofă aeriană și 5 incidente grave. Navele au avut o medie de 29 de zile pe mare, adică doar 27 la sută din cele cerute de standardele NATO.

Documentul reamintește că Bulgaria nu are o metodologie de evaluare a riscului de corupție, ceea ce impietează și asupra realizării programelor de achiziții ale armatei.

De reținut că, față de România, unde rapoartele anuale privind starea armatei, depuse la Parlament, sunt secretizate, Bulgaria are un plus de transparență la acest capitol.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.