Timp de câțiva ani, proiectul de lege care viza interzicerea importului de azbest în țara noastră s-a perindat între Guvern și Parlament fără succes. La fiecare instituire a unui nou executiv procedura era reluată. Abia în septembrie 2015,Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, aprobă la Guvern proiectul vizat. În prima lectură, proiectul de lege a fost votat la 29 decembrie 2015, în varianta depusă de Guvern, cu interzicerea tuturor celor şase tipuri de azbest – crocidolit (azbest albastru), actinolit, antofilit, amosit (azbest brun), tremolit şi crisotil (azbest alb).

Amendamentul deputatului Zagorodnâi

Uniunea Europeană a interzis definitiv utilizarea şi vânzarea produselor care conţin azbest în 2005. Astfel, în urma semnării Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE, în țara noastră urmează să fie implementate anumite legi din domeniul mediului, care vor prevedea că protecția sporită a mediului va aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor din UE și din Republica Moldova, inclusiv prin îmbunătățirea sănătății publice. Însă, potrivit unui amendament propus de fostul deputat PCRM, Anatolie Zagorodnâi, a fost exclus un tip de azbest din lege. Astfel, în prezent este permisă importarea materialului în țară. Pe 17 iunie 2016, Parlamentul a adoptat modificări la Legea aerului atmosferic din 1997, completând-o cu o anexă unde sunt enumerate tipurile de azbest interzise. Din lege aflăm că doar cinci din şase tipuri ale substanţei recunoscută mondial ca fiind cancerigenă este interzisă. În acest sens, restricțiile nu se referă la silicatul fibros – azbestul – crisolit.

Azbestul de tip crisolit, la fel de dăunător

Reamintim că azbestul este şi rămâne în prezent principalul agent cancerigen la locul de muncă în cele mai multe ţări ale lumii. Iar crisolitul este la fel de dăunător ca celelalte cinci tipuri, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și provoacă cancer sub diverse forme.
Comercializarea stocurilor de produse din azbest va fi permisă timp de un an după intrarea în vigoare a legii. Mai mult ca atât, legea nu prevede ca cetăţenii să fie impuşi să dea jos foile de ardezie de pe case.

Svetlana Bolocan, șefa Direcţiei prevenirea poluării și managementul deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului, a confirmat pentru ziarul TIMPUL că toate cele cinci tipuri de azbest în prezent sunt interzise de a fi importate în țară și doar cel de-al șaselea tip se mai importă, potrivit datelor oficiale. „Oricum noi mergem după preluarea directivelor europene prin interzicerea substanțelor nocive. Dacă nu s-a hotărât ca toate tipurile de azbest să fie interzise în modificările la legea aerului atmosferic, sperăm că acesta va fi interzis în legea substanțelor chimice la care se lucrează acum. Iar dacă nici atunci nu se va exclude, peste un an vom reveni la această întrebare ca aspect de interzicere. Dar, între timp, vom întreprinde unele măsuri ca aceste substanțe nocive să fie folosite cât mai puțin, mai ales pentru grupurile sociale, la instituții de învățământ”, susține responsabila de la Ministerul Mediului. În prezent, potrivit șefei de direcție, se lucrează continuu la prelucrarea legislației europene și apropierea legilor în țara noastră de aceasta.

Foile de ardezie nu se mai cumpără

La o tură prin magazinele și piețele din țară am observat că foile de ardezie sunt prezente pe piață. Niciun vânzător nu a putut să ne spună care este componența unei foi de ardezie sau tipul de azbest din care este produs. Constantin, managerul unui magazin de materiale de construcții, a spus că în ultimul an foile de ardezie nu sunt atât de întrebate. „Moldovenii preferă acum să cumpere șindrilă pentru acoperișuri, iar ardezia este întrebată foarte puțin, oamenii au auzit că este cancerigenă”, susține vânzătorul. În acest magazin, foile de ardezie erau la reducere. De la prețul inițial de 110 lei pentru o foaie de ardezie ondulată cu dimensiunile 1750*1100 mm, a scăzut până la 99 de lei. Potrivit vânzătorului, un metru pătrat de șindrilă pentru acoperiș costă de la 72-140 de lei pentru un metru pătrat.

Vladimir Popov este consultantul unei companii de instalații a acoperișurilor. Tânărul spune că ardezia nu se mai folosește atât de mult la lucrările de construcții ca mai demult. „Ardezia este veche și nu este atât de rezistentă în comparație cu alte materiale. În ultimul timp, oamenii s-au orientat la șindrila metalică și șindrila bituminoasă”, a subliniat vânzătorul. Consultantul a mai adăugat că șindrila este mai rezistentă și are o durabilitate mai mare, din acest motiv este mai populară ultimii ani, chiar dacă costă mai mult, oamenii o preferă pe aceasta.

„Excepția permite fărădelegi”

Ecologiștii susțin că asemenea amendamente au alte scopuri și aceste excepții ar permite fărădelegi. Vladimir Garaba, preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste regretă că parlamentarii au inclus această excepție într-o lege care ar trebui să ocrotească cetățenii, dar ea din contra, le dăunează. „Mă tem ca sub această excepție să nu se importe cam toată ardezia. La noi totul este posibil și mai degrabă chiar așa și este. La intrarea în țară ar fi posibil ca să nu se verifice detaliat ce tip de ardezie este”, susține ecologistul. Vladimir Garaba observă că populația săracă din țara noastră va continua să folosească foile de ardezie pentru că sunt mult mai ieftine, decât alte materiale de construcții și lumea nu prea înțelege care este pericolul acesteia. „Pe de pe altă parte, există un grup de interes, care face lobby în Parlament și este clar că au business în domeniul dat. Parlamentarii își fac interesele lor și nu este primul domeniu în care se fac abuzuri”, a conchis ecologistul.

Potrivit unui studiu, în Republica Moldova în mediul rural circa 80 la sută din case sunt acoperite cu ardezie cu conţinut de azbest crisolit, cancerigen, fabricat în URSS sau importat din Federaţia Rusă şi Ucraina.