Azerbaidjan și Armenia. Există vreo șansă de pace?

După prăbușirea imperiului numit Uniunea Sovietică, conflictul din Karabah a fost cel mai fierbinte punct din spațiul post-sovietic timp de mulți ani. În 2020, acesta s-a încheiat odată cu eliberarea teritoriilor azere de sub ocupație. Armenia a confirmat acest lucru prin semnarea unui acord în toamna anului 2020 care a pus capăt celui de-al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile.

În vederea recunoașterii reciproce a integrității teritoriale a Azerbaidjanului și a Armeniei pe baza principiilor ONU din 1991, au fost inițiate pregătirile pentru o pace definitivă. Dar, din păcate, semnarea unui acord de pace final, așteptată atunci de câteva luni, este încă amânată.

Azerbaidjanul desfășoară operațiuni regulate pentru a îndepărta separatiștii din teritoriile controlate de “pacificatorii” ruși

Principala responsabilitate a contingentului militar rusesc staționat pe teritoriu la acea vreme ca “pacificatori” timp de cinci ani a fost de a crea condițiile pentru pace. Dar ceea ce s-a întâmplat în perioada de timp scursă sugerează contrariul. Se are impresia că “pacificatorii”, care văd că rușii (CCR) nu vor mai fi necesari în regiune dacă se va ajunge la o pace definitivă, încearcă să întârzie procesul. Adică, nu numai că nu au pregătit terenul pentru o pace finală între cele două țări după 2020, dar i-au și sprijinit pe separatiștii care au rămas în Khankendi, obținând astfel diverse incidente între Azerbaidjan și Armenia.

Președintele Azerbaidjanului și premierul armean par să “negocieze la distanță”

Premierul armean Nikol Pașinian susține, de asemenea, că este în favoarea unei păci definitive prin recunoașterea integrității teritoriale a Azerbaidjanului și chiar a declarat recent: “Armenia a recunoscut că Karabahul aparține Azerbaidjanului, iar noi trebuie să înțelegem acest lucru”.

Dar, din nefericire, revanșiștii din Armenia și din Khankendi, care se află sub controlul “pacificatorilor” ruși, împiedică acest lucru pe toate căile posibile, organizând în mod regulat provocări.

S-a creat o situație interesantă. Președintele azer și prim-ministrul armean par să “negocieze la distanță”. Dacă ascultăm cu atenție discursurile președintelui azer și ale prim-ministrului armean, avem impresia că retorica ambelor țări este îndreptată spre Moscova. Ei spun că Rusia a venit în regiune sub pretextul “pacificării” și că obstrucționează pacea prin implicarea în activități distructive….

Oricine este familiarizat cu Declarația de la Alma-Ata va ști exact despre ce este vorba.

Mandatul “pacificatorilor” ruși din regiune, care încetinesc întregul proces, este valabil până în 2025.

În Armenia, Pașinian încearcă acum în mod deschis să explice și să justifice cumva în fața societății armene poziția președintelui azer. Este de înțeles că aceasta este o situație dificilă pentru societatea armeană postbelică. Societatea a fost traumatizată de înfrângere și se află într-un mediu moral-psihologic dificil și într-un mediu politic tensionat. Cu toate acestea, prim-ministrul a devenit o figură care transmite cea mai bună poziție nu numai pentru țara sa, ci și pentru întreaga regiune.

El consideră că singura cale de ieșire pentru Armenia este pacea, pe care Azerbaidjanul o caută de mulți ani. Pace, nu doar cu Azerbaidjanul, ci și cu Turcia. Deschiderea comunicațiilor cu Turcia nu numai că aduce Armenia mai aproape de Europa, dar creează și un potențial serios de creștere economică. Dar se pare că există forțe în Armenia care îl împiedică pe Pașinian să facă acest lucru….

Mandatul “pacificatorilor” ruși din regiune, care încetinesc întregul proces, este valabil până în 2025. Este dificil de spus ceva definitiv despre poziția Armeniei, dar Azerbaidjanul este un susținător puternic al neprelungirii acestui mandat. Totul se bazează pe faptul că, cel târziu în 2025, cele două țări vecine, care doresc să își recunoască reciproc integritatea teritorială și să trăiască în pace, vor ajunge la un acord. Iar “trupele de menținere a păcii” s-au întors de unde au venit.

Mubariz Aslanov, corespondent special al Report.az și BakuTV