Vilniusul a încheiat recent instalarea unui terminal de gaz natural lichefiat (GNL) „Independence” din Marea Baltică, ceea ce va permite Lituaniei să se aprovizioneze cu gaz norvegian sau chiar din SUA, spărgând astfel monopolul „Gazprom” asupra pieţei locale.
În felul acesta, Lituania își consolidează pozițiile și va fi în măsură să negocieze un preț mai bun la gazul rusesc, mai ales că actualul contract cu „Gazprom” expiră în 2015. După trei ani de lucrări de construcții şi investiții de peste 100 de milioane de euro, terminalul poate asigura până la 80% din cererea de gaz a țărilor baltice.

Fără acest terminal, Lituania ar rezista nu mai mult de 4-5 zile în cazul în care Rusia și-ar sista exportul. Președintele Lituaniei, Dalia Gribauskaite, a afirmat că țara sa își va câștiga independența de Rusia începând cu 2015, când terminalul de gaz lichefiat va deveni operațional.

„Acum vom avea o mulțime de pârghii și libertate în procesul de elaborare a deciziilor. Nimeni nu ne va putea șantaja sau forța să plătim un preț fixat politic”, a punctat Gribauskaite, citată de Reuters.

Terminalul, cu o capacitate de patru miliarde de metri cubi anual, va alimenta cu gaz atât piața internă, cât și Letonia și Estonia, chiar dacă Lituania va trebui să-și modernizeze rețeaua de conducte spre Letonia pentru a putea transporta gaz.

Pentru început, Lituania va primi gaz din Norvegia, Vilniusul încheind în acest an primul contract de livrare a gazelor de altă proveniență decât cea rusească. Statoil s-a angajat ca până la finele anului următor să furnizeze Lituaniei jumătate de miliard de metri cubi de gaz, ceea ce reprezintă 20% din consumul anual al țării.

În ultimii patru ani, Lituania a fost singurul stat baltic care a cumpărat gaz rusesc la preț întreg, în timp ce Letonia și Estonia au beneficiat din partea „Gazprom” de reduceri de 15%. Lituania a fost pedepsită, în schimb, pentru declarația sa fermă privind implementarea celui de-al treilea pachet energetic al Uniunii Europene. Este vorba de o serie de acte normative care îi interzic uneia şi aceleiaşi companii să se ocupe şi de producerea, şi de transportul și vânzarea resurselor energetice, ceea ce lovește în interesele „Gazprom”.

Ar putea și Republica Moldova?

Oficialii de la Chișinău s-au gândit la o soluție similară, chiar dacă încă n-au făcut prea mulți pași concreți în acest sens. Mai mulți investitori din Statele Unite ale Americii și Germania sunt așteptați în viitorul apropiat în țara noastră pentru discuții referitoare la construirea unui terminal în partea de sud.

„Am discutat posibilitatea de a dezvolta o nouă infrastructură și căi de acces și de acumulare pentru gazul lichefiat, chiar despre o eventuală construcție a unui terminal de gaz lichefiat în sudul Republicii Moldova, mă refer la Giurgiulești. Există potențiali investitori care în timpul cel mai apropiat vor veni în Republica Moldova și vom începe primele discuții chiar la fața locului”, a declarat recent ministrul Economiei, Andrian Candu.

Directorul general al Departamentului pentru Securitate și Eficiență Energetică, Mariana Botezatu, a afirmat, pentru TIMPUL, că un asemenea proiect ar asigura securitatea energetică a Republicii Moldova.
„Proiectul a fost discutat ca o posibilă alternativă, dar nu au fost făcute toate calculele și nu putem spune dacă este un proiect fezabil sau nu”, a adăugat Mariana Botezatu.

Gazoductul Iași-Ungheni – marea miză

Până când oficialii de la Chișinău vor lua vreo hotărâre cu privire la construirea unui terminal de gaz lichefiat, Uniunea Europeană a decis să aloce guvernului un grant de 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Capitală. Banii fac parte din asistența UE pentru Republica Moldova în sectorul energetic și se adaugă altor șapte pe care Bruxelles-ul le-a acordat pentru realizarea gazoductului Iași-Ungheni. Conducta urmează să devină operabilă pe 15 noiembrie. Suma a fost stabilită în urma unor negocieri cu părțile implicate și urmează să fie alocată pe parcursul anului viitor.

Proiectul are un cost total de 70 milioane de euro, bani pe care guvernul speră să îi obțină de la Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții.

Mariana Botezatu a menționat că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va asigura Republicii Moldova o cantitate de 90 la sută din necesarul de gaze naturale și va reduce dependența de importurile de resurse energetice din Federația Rusă.

Îndemnați să economisim

Pe de altă parte, cetățenilor din Republica Moldova li se sugerează să utilizeze energia de o manieră mai eficientă. Expertul grec George Georgocostas a semnalat că în Republica Moldova se face multă risipă de energie și, prin urmare, există un potențial enorm de eficientizare a consumului.

„Dumneavoastră plătiți pentru această energie, pentru ca ulterior să o risipiți. Plătiți ca să vă încălziți casa, iar apoi o aruncați afară și încălziți strada”, a concluzionat Georgocostas, care acordă consultanță Chișinăului în reformarea sectorului energetic.