BNR a demonstrat permanent, de la înfiinţarea ei şi până astăzi, un ataşament sincer faţă de marile proiecte culturale ale poporului român. În ultimii ani, alături de efortul susţinut pentru a răspândi în cel mai corect mod posibil mesajul său de specialitate, banca, prin oamenii ei, a depus numeroase eforturi pentru a aduce la lumină istoria şi tradiţiile instituţiei. Mediul academic şi universitar au fost mereu gazde primitoare ale demersurilor desfăşurate în acest sens.
Pentru a marca acest an aniversar, la Chişinău a fost organizată Conferinţa ştiinţifică „Banca Naţională a României: 130 de ani în serviciul naţiunii române”. Manifestarea a avut loc în incinta Sălii de lectură „Prof. Paul BRAN” a Bibliotecii Ştiinţifice a Academiei de Studii Economice sub auspiciile Asociaţiei Economiştilor, ASEM şi BNR.
După un Mesaj de salut al rectorului ASEM Grigore Belostecinic au fost prezentate mai multe comunicări de interes ştiinţific: Tezaurul românesc în Rusia şi Tezaurul polonez în România (Cristian Păunescu, director BNR); Rolul BNR în tipărirea monedei naţionale a R. Moldova (Valeriu Muravschi, prim-ministru al R. Moldova, 1991-1992); Leul moldovenesc – creaţie românească (Gheorghe Vrabie, artist plastic); Leul românesc şi rubla rusească în Basarabia (Vlad Pohilă, jurnalist); BNR în cercetarea şi instruirea modernă (prof. univ. Oleg Stratulat); Ctitoriile BNR în Basarabia / R. Moldova (subsemnatul – V.Ş.).
În cadrul conferinţei a fost lansat volumul „Banca, banii şi bancherii – pagini de istorie bancară”, apărut sub semnătura lui Cristian Păunescu la Editura Oscar Print din Bucureşti. Autorul este director în BNR, colaborator apropiat al guvernatorului Mugur Isărescu şi se află în slujba BNR de aproape două decenii.
În lucrarea sa, Cristian Păunescu, fiind şi istoric de formaţie, reuşeşte să redea imaginea duratei lungi a acestui aşezământ financiar naţional, evoluţia BNR, punctată de numeroase episoade necunoscute publicului. Între aceste momente remarcabile amintim: pagini inedite din epopeea fundării Băncii Naţionale, oameni celebri din panteonul instituţiei, episodul evacuării Tezaurului României la Moscova, Operaţiunea „Neptun” şi salvarea tezaurului BNR în anii 1944-1947, planurile şi finanţarea guvernului anti-comunist în exil, portrete de guvernatori şi funcţionari bancari care şi-au pierdut viaţa în închisorile comuniste ş.a.
„Banca, banii şi bancherii – pagini de istorie bancară” este rodul a două decenii de experienţă proprie, documentare asiduă, tenacitate în urmărirea subiectelor şi, mai ales, pasiune din partea autorului – un bancher dublat de experienţa unui istoric consacrat şi care şi-a legat viaţa de destinele BNR încă de la începutul anilor ’90.
Istoria de 130 de ani a Băncii este plină de evenimente care par desprinse dintr-o poveste incredibilă. Temele sunt generoase: înfiinţarea „eroică”, am zice, a Institutului de Emisiune, la 1880, dezvoltarea reţelei de sucursale şi agenţii; mecenatul bancar (de la cel personal practicat de Carada, la cel instituţionalizat); rolul instituţiei în promovarea nu doar a intereselor financiare şi de aşezare a bazelor sistemului bancar românesc, ci şi în sprijinirea progresului artelor şi ştiinţelor româneşti, a industriei naţionale, a modernizării comerţului intern şi extern; rolul Băncii în marile evenimente din viaţa naţiunii.
Banii la care se referă autorul în titlul noii apariţii editoriale nu sunt deloc obişnuiţi. Ei sunt banii care alcătuiesc avuţia naţională, cei care au stat la baza marilor proiecte naţionale: independenţa, modernizarea instituţiilor Statului Român în pragul epocii moderne, Marea Unire, unificarea şi apoi stabilizarea monetară, creditarea proiectelor guvernamentale viabile precum industrializarea României ş.a.m.d. Tot bani sunt şi lingourile de aur salvate de Bancă în anii celui de-al Doilea Război Mondial, la Tismana, sau aurul din tezaurul expediat la Moscova în 1916-1917. Toate aceste episoade sunt amintite în carte.
În fine, bancherii pe care îi întâlnim în paginile cărţii nu sunt acei rechini financiari adesea blamaţi pentru toate relele acestei lumi. Sunt oameni integri, morali şi raţionali, pentru care cuvinte ca „patriotism” şi „naţiune” însemnau noţiuni pline de substanţă, cu mult mai rezonabile decât ceea ce ne spun nouă astăzi.
Banca Naţională a fost şi o şcoală de caractere, încă de la întemeietorul ei, Eugeniu Carada, cel care s-a condus toată viaţa de următorul său principiu: „Pentru o Românie liberă, oricând, oricum, cu oricine, contra oricui” şi al cărui spiritus rector s-a perpetuat până în zilele noastre.
Să nu uităm, numeroşi funcţionari ai Băncii şi-au dat viaţa în cele două războaie mondiale – în vechiul Palat bancar există un altar civil care aduce aminte funcţionarilor acest lucru; mulţi alţi angajaţi bancari au îngroşat rândurile deţinuţilor politici în anii instaurării regimului comunist în România; de altfel, cinci guvernatori şi-au găsit sfârşitul în închisorile comuniste de la Sighet şi Aiud.
La BNR, se consideră că orice mare inteligenţă trebuie dublată de caracter, altfel spiritul este deservit şi răul găseşte căi de pătrundere. Faptele mari cer integritate şi determinare. Personalităţile evocate în acest volum au dovedit adesea că interesele generale trec întotdeauna în faţa celor personale, iar vieţile proprii pot fi închinate, în modul cel mai firesc, binelui comun. Nu este o laudă gratuită pe care o aducem Băncii Naţionale, banilor ei bine chibzuiţi şi personalului ales. Este un merit care trebuie recunoscut, de fiecare dintre noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, pentru cei care au dat Ţării şi Neamului mai mult decât au primit…
La manifestare au participat lucrători bancari de la Chişinău şi Bucureşti, diplomaţi de la Ambasada României şi cea a Poloniei la Chişinău, istorici, ziarişti, arhivişti, studenţi, cadre didactice, oameni de ştiinţă, de cultură şi artă. De asemenea, a fost vernisată o expoziţie de cărţi şi documente în domeniu.
Vasile Şoimaru
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
