Biblioteca personală a lui Iuri Kojevnikov a fost adusă în R. Moldova de către directorul Agenţiei de Stat „Moldpres”, Vlad Darie. Solicitat de TIMPUL, el a menţionat că Iuri Kojevnikov (1922-1993) a fost cel ce a tradus în limba rusă „Doina” lui Eminescu, pe care a recitat-o, în 1989, în Sala cu Coloane a Sindicatelor de la Moscova. Tot în acel an, reputatul scriitor a publicat, în „Literaturnaia Gazeta”, două pagini de ziar în care a pledat pentru limba română şi revenirea la alfabetul latin în R. Moldova.
Vineri, a avut loc transmiterea solemnă a bibliotecii personale a celebrului savant eminescolog în fondul de colecţii speciale al Bibliotecii Naţionale a R. Moldova. Cu acest prilej a fost organizată o şedinţă extraordinară a Ateneului „Moldova”, cu genericul „Iuri Kojevnikov în destinele culturii naţionale a R. Moldova". La manifestare au participat premierul Vlad Filat, ministrul Culturii Boris Focşa, acad. Mihai Cimpoi, Andrei Ţurcanu şi Nicolae Bileţchi, discipoli ai lui Iuri Kojevnikov ş.a.
În discursul său, moderatorul evenimentului, ministrul Boris Focşa, l-a caracterizat pe Iuri Kojevnikov ca pe o figură emblematică şi deosebită pentru cultura şi literatura noastră, care a slujit ca o punte de legătură între două culturi şi literaturi – română şi rusă. În continuare, criticul literar acad. Nicolae Bileţchi a dat citire scrisorii adresate către basarabeni de către fiica scriitorului, Mariana Kojevnikov. Ea menţionează faptul că o întâmplare l-a aruncat pe Iuri Kojevnikov în oceanul care se cheamă limba română. „Pentru el, însă, această întâmplare a fost una deschizătoare de destin. Întreaga sa viaţă de mai departe, activitatea sa de creaţie, munca sa de fiecare zi a fost legată de această frumoasă limbă romanică, căreia i s-a dedat cu pasiune, cu dragoste şi cu multă-multă dăruire. Pentru Iuri Kojevnikov limba română a însemnat mai întâi marele ei poet Mihai Eminescu. Asupra creaţiei eminesciene el a revenit cu noi şi noi traduceri în limba rusă, dar şi cu investigaţii critice, cu studii literare, care, până la urmă, s-au finalizat cu monografia „Eminescu şi problema romantismului în literatura română”, scrie Mariana Kojevnikov. Potrivit ei, limba română i s-a deschis tatălui său şi prin Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, George Bacovia, dar şi prin creaţia lui Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Liviu Damian şi alţi autori pe care Iuri Kojevnikov i-a tradus şi i-a comentat, cu unii dintre ei întreţinându-se în discuţii amicale la Moscova, Chişinău şi Bucureşti. Autoarea scrisorii aminteşte că, după moartea tatălui ei, cineva dintre prietenii săi de la Chişinău l-a supranumit ambasadorul limbii române în cultura rusă.
Ideea de a crea un fond de carte „Iuri Kojevnkiov” în cadrul Bibliotecii Naţionale aparţine prim-ministrului Vlad Filat. Prezent la manifestare, el a declarat că acest fond trebuie să aibă continuitate, iar cultura – să rămână întotdeauna pe primul plan. În acest fond, directorul Editurii „Litera”, Anatol Vidraşcu, a donat 54 de volume din colecţia „Biblioteca pentru toţi”, el intenţionând să editeze traducerile din română ale lui Iuri Kojevnikov. La rândul său, pentru acelaşi fond, deputatul primului parlament, Petru Munteanu, a dăruit câteva exemplare ale volumului „Parlamentul Independenţei”.
