Conform Regulamentului Legii 2%, beneficiarii, adică atât ONG-urile, cât și cultele religioase, vor depune la Serviciul Fiscal de Stat rapoarte privind modul de utilizare a acestor sume. Sumele vor putea fi folosite în susținerea activităţilor sociale, morale, culturale sau de caritate, dar parțial și pentru cheltuielile administrative.

„Anul acesta o să fie experimental”

Părintele Teodor Pelin de la Biserica ,,Sf. Arhanghel Mihail” din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, spune că încă nu știe exact unde va folosi acești bani. „Ne aflăm în curs să solicităm cât mai mulți bani de la contribuabili. Însă legea este confuză. Am avut întâlniri și cu șefii de inspectorate, nici eu nu cunosc detaliile acestei legi. Legea trebuie să fie mai înțeleaptă”, spune parohul bisericii. Acesta a mai adăugat că banii care urmează să fie donați instituției sale religioase vor fi folosiți pentru caritatea și promovarea culturii bisericești. Reprezentantul bisericii spune că a fost informat unde nu are voie să folosească acești bani, și anume, în construcția bisericii și la salarizarea membrilor, care lucrează la proiecte.

„Această lege nu a fost destul de mediatizată. Avem nevoie să lucrăm împreună cu întreaga societate pentru ca oamenii să înțeleagă beneficiul acesteia și aportul pe care îl poate aduce direct comunității. Anul acesta o să fie experimental. Eu mă axez pe acțiuni de caritate. Avem în apropiere cauza socială „Casa Nadejda”, creat în cadrul proiectului „Concordia – pentru bătrânii noștri” al organizației de binefacere CONCORDIA din Austria și vom ajuta bătrânii. Sau poate vom trimite copilașii în centrele turistice, le vom achita măcar drumul”, spune reprezentantul bisericii.

Însă, activitatea mai puțin transparentă a bisericilor, a creat cetățenilor idei sceptice despre cum pot fi folosiți aceștia. Mai mult ca atât, potrivit Serviciului Fiscal de Stat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor, nu a putut să ne ofere informații despre veniturile bisericii.

Lumea a pierdut încrederea în culte

Astfel, Rodion Gavriloi, activist civic, crede că nu ar fi dificil ca, în acest sens, cultele religioase să vină cu rapoarte de cheltuieli, mai ales că restul veniturilor este cu mici excepții – bani în numerar, spune el. „Cam toate comunitățile ortodoxe nu sunt controlate de către Adunările/Consiliile parohiale, ci doar de preotul paroh, care nu vine cu rapoarte exhaustive, privind veniturile și cheltuielile, așa cum s-au obișnuit să o facă ONG-urile față de donatorii săi. Lipsa de rapoarte financiare și luxul (mașini scumpe, case bogate) a unor clerici face ca lumea să piardă încrederea în culte și să le frecventeze exclusiv pentru botez, cununie sau înmormântare”, este de părere activistul civic.
Dar, oricum, rămâne la alegerea contribuabilului care redirecționează cele 2% ale impozitului pe venit. Activistul speră ca această sumă desemnată de contribuabili, să analizeze minuțios integritatea beneficiarilor și să monitorizeze foarte atent utilizarea banilor acumulați. „Banii deja nu ne aparțin personal, ci sunt ai statului. Însă noi avem dreptul să-i gestionăm spre folosul comunității. La fel și funcționarii nu donează din bugetul de stat către instituții, ci direcționează banii publici”, reiterează tânărul.

„Eu nu pot veni cu recomandări generale. Oamenii pot redirecționa banii unde vor, pentru că pe fiecare îl doare ceva. Unii, având o dragoste deosebită față de animale, vor dori să redirecționeze organizațiilor care apără animalele abandonate. Alții îi vor direcționa către organizațiile care se preocupă de persoane cu dizabilități, oameni în etate, pentru drepturile copiilor sau egalitatea de gen. Oamenii sportivi, probabil, îi vor direcționa către federațiile de sport. Lista de organizații este foarte mare. Important este de a analiza lista și pe beneficiarul ales”, a conchis activistul.

Maxim Melinte, președintele Asociaţiei Obştești „Insula Fericirii” din satul Ghidighici, dar și preot al bisericii din localitate, spune că doar ONG-ul său a fost înscris în lista entităților pentru care se vor redirecționa cele 2%, nu și instituția bisericească. „Asociația noastră desfășoară atât activitate multiplă de caritate și de promovare a modului sănătos de viață, cât și prevenirea unor vicii și fenomene ca violența, narcomania, probleme în familie, probleme între părinți și copii. Toate aceste resurse le vom folosi pentru promovarea proiectelor pe care le desfășurăm, ca să fie susținute de populație”, spune Maxim Melinte.

Consiliul administrativ va decide unde vor fi cheltuiți banii

Potrivit lui, după ce banii vor fi redirecționați către asociația obștească „Insula Fericirii, un consiliu administrativ va decide care proiect va fi desfășurat cu acești bani. Anunțul acesta o să fie publicat pe rețelele de socializare, astfel ca donatorii să poată interveni, să ofere recomandări sau sugestii. „Oamenii trebuie să cunoască în ce scop sunt folosiți banii lor, este firesc. După care noi deja analizând opiniile, facem o ședință după care vom porni proiectul sau activitatea pe care vom dori să o realizăm. Activitatea noastră nu este legată doar de satul Ghidighici și se răsfrânge și peste hotarele administrative ale localității”, a declarat Maxim Melinte. „Eu sunt și preot capelan la penitenciare și activitatea caritabilă sau educativă este promovată la fel de asociația noastră în aceste instituții. În acest context, noi oferim produse alimentare, colete alimentare, haine, obiecte de igienă, scutece pentru copii care stau la Rusca și la Pruncul, și alte lucruri diverse din banii pe care îi colectăm noi în parohia noastră”, a spus preotul.

„Anunț pe un calendar bisericesc”

Pentru a anunța doritorii de a dona cele 2% pentru această organizație, președintele a spus că anunțurile au fost făcute prin intermediul rețelelor de socializare. „În afară de aceasta, noi am făcut și un mic anunț pe un calendar bisericesc, pe care l-am împărțit în perioada Bobotezei, în localitatea noastră, precum și prietenilor noștri și i-am informat de lucrul acesta. Am făcut o broșură informativă în care am indicat despre acest succes al nostru pe care l-am căpătat fiind incluși în lista beneficiarilor celor 2% și despre ceea ce facem noi și cu ce ar putea să contribuie, potențialii donatori”, a adăugat preotul.

La întrebarea de ce părintele nu a înscris și instituția religioasă pe care o conduce în lista eventualilor beneficiari ai legii celor 2%, acesta a răspuns că de multe ori când participau la solicitarea unui proiect, era indicat ca să nu participe organizațiile religioase. „Nu vreau ca lumea să creadă că din moment ce venim noi cu un suport material sau psihosocial unor pături defavorizate ale societății noastre, noi cumva impunem și doctrina credinței noastre. Niciodată nu am făcut lucrul acesta, am făcut fapte bune doar din dorința noastră, din dragostea noastră fără ca să cerem ceva în schimb. Dragostea trebuie să fie necondiționată și dacă eu ca preot aș face lucrul acesta prin intermediul bisericii s-ar presupune că eu vreau să impun credința cuiva pe când potențialii beneficiari ai serviciilor noastre pot fi oameni și atei și din alte confesiuni, nu facem diferență”, a conchis preotul.

„Biserica din R. Moldova este un business”

Gheorghe Costandachi, expert și doctor în economie, spune că legea prevede că de beneficiul celor 2% au parte doar numai entitățile nonprofit, nonguvernamentale, care sunt de utilitate publică, conform legii. „Enoriașii umblă cu propagandă. Eu sunt de părere că biserica din R. Moldova chiar este un business, a cărei activitate trebuie să fie impozitată. Trebuie să fie impozitate activitățile economice așa cum sunt impozitate toți agenții economici. Se cunoaște că bisericile Mitropoliei Republicii Moldova au zeci de fabrici, zeci de entități de agenți economici care produc diferite mărfuri, oferă diferite servicii, care nu se impozitează nici cu TVA. Acestea fac importuri masive de mărfuri care nu se impozitează nici cu taxa vamală, nici TVA. Totodată, nu plătesc impozite din salariile angajatorilor care lucrează la aceste entități. Nu plătesc impozite nici angajații bisericilor din venitul acestor agenți economici. De aceea, activitatea de propagandă sau de manipulare pe care o fac cu rugămintea că umblu cu cerutul ăștia de la biserici, printre ei mai sunt și alte persoane dubioase care nu au nimic cu biserica și strâng bani”, a declarat expertul pentru ziarul TIMPUL. Doctorul în economie a adăugat că aceste 2% trebuie să fie redirecționate strict către entitățile de utilitate publică care își aduc aportul, pentru cetățeni, pentru societatea civilă, și nu pentru altceva. Potrivit lui, cetățenii trebuie să fie foarte atenți când acceptă să redirecționeze cele 2% în contul bisericilor. „Omul trebuie să fie foarte atent cui plătește și pentru ce plătește. Fiindcă acești bani vor fi furați, nu mă tem să o spun”, a afirmat Gheorghe Costandachi.

Expertul a venit și cu o recomandare pentru cei care doresc să redirecționeze o parte din venit. „ONG-urile care fac beneficii societăților de nevăzători, oamenilor cu dizabilități, celor care acordă servicii fără plată, gratuite pensionarilor, veteranilor de război, societăților de salubritate, celor care educă copii, iată aceste instituții ar avea parte, nu toți cei care fac propagandă rusească, propagandă jurnalistică și altele. Eu sunt de părere și susțin ideea că astfel contribuabilii celor 2% trebuie să le redirecționeze doar spre entitățile sus-enumerate. Fiindcă cultele bisericești, religioase și așa strâng bani de la oameni, există taxe, tarife. La biserică când te duci, pentru orice trebuie să plătești. Cele mai mari spălări de bani se fac prin biserică acum”.

Pentru a desemna 2% din suma impozitului său pe venitul calculat și achitat la buget pentru anul 2016, persoana fizică urmează să completeze declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formular CET 15 pe care îl puteți găsi la Fisc sau pe adresa electronică: servicii.fisc.md/formulare.aspx).

Ulterior, este nevoie să prezentați organului fiscal (fie pe suport de hârtie, fie în format electronic) Declaraţia (Formular CET 15) nu mai târziu de 30 aprilie 2017. Este neapărat să achitați obligațiile privind impozitul pe venit în termen (30 aprilie), în cazul în care există obligația spre plată.