Boris Focşa: În domeniul culturii avem nevoie de un management artistic eficient

Altminteri, chiar şi în perioada sovietică cultura era tratată drept o cenuşăreasă, fiind pusă în serviciul ideologic al partidului comunist. Ce se întâmplă astăzi în domeniul culturii? Cum evoluează lucrurile în această sferă a societăţii? Acestea am dorit să le aflăm de la ministrul Culturii Republicii Moldova, Boris Focşa, căruia i-am solicitat un interviu în exclusivitate pentru TIMPUL

– Domnule ministru, sunteţi în această funcţie din 2009. Ce-aţi reuşit să realizaţi în acest răstimp?
– Am pornit de la o analiză foarte riguroasă pe toate segmentele culturii: patrimoniul cultural, artele vizuale, artele în general, instituţiile de cultură din teritoriu. Am purces de la elaborarea cadrului legal şi implementarea lui.

– Ce s-a făcut, bunăoară, în domeniul ce ţine de cadrul legal?
– Am elaborat Legea cu privire la protejarea patrimoniului arheologic, care deja funcţionează. Este adoptată Legea privind patrimoniul mobil – mă refer aici la muzee. Avem o lege nouă privind protejarea patrimoniului imaterial. Avem în cadrul ministerului o instituţie care se ocupă de protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural. Un alt segment ţine de cadrul legal care ar permite libera dezvoltare a artelor. Se are în vedere dezvoltarea industriilor culturale, un termen nou apărut recent. În acest an s-a lucrat la cadrul de bază – Legea culturii, care prevede dezvoltarea culturii în condiţiile economiei de piaţă. Ea se află la Guvern şi urmează a fi examinată şi aprobată de către Parlament. A fost adoptată o nouă politică despre dezvoltarea instituţiilor cultural-concertistice. Ea face parte din dezvoltarea industriilor culturale.

– Ce prevede această politică?
– Aceasta vizează aspectul funcţionării în continuare a instituţiilor cultural-concertistice, cum vor fi finanţate şi care este rolul statului în susţinerea lor. Avem câteva instituţii care vor fi finanţate sută la sută din bugetul de stat: Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Filarmonica Națională “S. Lunchievici”, Sala cu Orgă şi Ansamblul „Joc”.

– Dar cum vor funcţiona celelalte instituţii, dacă vor fi finanţate parţial?
– Există mai multe formule. Una e ca acele cinci instituţii să fie finanţate de la buget, iar celelalte – după formula calculării biletului pentru spectator. Astfel, 60-80 la sută din costul biletului va fi achitat de stat prin subvenţii, iar restul – pe seama spectatorului. O altă formulă care se propune este ca toate instituţiile cultural-concertistice să fie finanţate prin acoperirea costului pentru bilet de către stat, numai că pentru cele cinci instituţii costul biletului să fie acoperit sută la sută. Acum discutăm modificările la Legea teatrului şi o să ne oprim la o anumită formulă.

– Ce facem cu cinematografia, pentru că în ultimii ani nu mai avem filme artistice, doar unele documentare?
– Vom modifica şi Legea cu privire la cinematografie. E nevoie de realizarea unor coproducţii cu studiourile din alte state. Trebuie să atragem investiţii la Studioul „Moldova-Film”. Sunt sigur că în viitor vom avea filme de bună calitate care se vor bucura de succes nu numai la noi în ţară, ci şi peste hotare.

– Aş dori să vă referiţi şi la subvenţionarea producţiei editoriale.
– În ultimii ani s-au editat foarte multe cărţi subvenţionate de către stat şi achiziţionate pentru bibliotecile publice. Am modificat Legea cu privire la activitatea editorială, punând accent pe democratizarea sistemului. Astfel, toate editurile, inclusiv cele private, au posibilitate să participe la concurs. Acum ne aflăm la ultima etapă de realizare a proiectului hotărârii de guvern cu privire la participarea la târgurile internaţionale de carte. Saloanele de carte de la noi au căpătat o altă anvergură, se bucură de succes şi la ele participă mai multe edituri de peste hotare.

– Să vorbim şi despre bibliotecile publice, care duc lipsă de literatură în limba română, dar şi de tehnică informaţională modernă…
– O prioritate majoră a politicii statului în domeniul culturii o constituie restabilirea activităţii şi infrastructurii culturale, în special în zonele rurale. A fost aprobat proiectul hotărârii de guvern cu privire la informatizarea sferei culturii. El prevede dotarea cu calculatoare a tuturor bibliotecilor publice, accesul tuturor cititorilor la biblioteca comunităţii. Ele vor deveni adevărate centre de informare pentru fiecare cetăţean. De altfel, în 2011 au fost lansate două proiecte naţionale care, prin susţinerea statului, administraţiei publice locale, parteneriatului public, privat şi investitorilor străini ar fi capabile să schimbe esenţial situaţia instituţiilor de cultură din ţară şi ar facilita modernizarea acestora.

– Care sunt proiectele respective?
– E vorba de proiectul-pilot „Biblioteci globale în Moldova”, susţinut de Programul SUA „Global Library”, al cărei obiectiv este minimizarea decalajului digital dintre SUA şi alte ţări de pe glob. Proiectul, aprobat de către finanţatorii străini pentru bibliotecile publice din Republica Moldova, va fi implementat prin intermediul Ministerului Culturii şi Consiliul pentru Cercetări şi Schimbări Internaţionale (IREX Moldova). Proiectul oferă oportunităţi de modernizare a bibliotecilor publice şi promovarea schimbărilor pozitive durabile în spaţiul rural prin transformarea acestora, precum am menţionat, în centre comunitare de informaţie. Un alt proiect prevede crearea centrelor de cultură şi agrement, care are drept obiectiv modernizarea activităţii acestora şi transformarea lor în instituţii multifuncţionale în comunitate.

– O altă problemă o constituie şi funcţionarea defectuoasă a caselor de cultură de la sate. Ce măsuri întreprindeţi pentru ameliorarea situaţiei dezvoltării culturii în teritoriu?
– După apariţia Legii culturii, pentru casele de cultură vom face un alt regulament de funcţionare. Ele vor face parte din dezvoltarea industriilor culturale şi vor fi finanţate şi de către stat, dar vor avea dreptul de participare la diferite proiecte şi la activitate comercială. Bugetul lor va fi acoperit din mai multe surse şi, respectiv, vor creşte şi salariile lucrătorilor din acest domeniu.

– Ce se întâmplă la Opera Naţională, unde au apărut conflicte între administraţie şi o bună parte din colectiv?
– Acum ea e antrenată în cadrul Festivalului-concurs Internaţional „Maria Bieşu”. I-am promis colectivului instituţiei că pe 20 septembrie ne vom întâlni şi vom discuta toate problemele abordate de către el.

– Dar care e situaţia la SA „Circul”?
– Circul a avut mai multe procese de judecată. Am aflat că el a acumulat datorii istorice faţă de mai multe instituţii, inclusiv faţă de „Termocom”. În total, acestea constituie 2,5 mln. lei datorii. Vom căuta investiţii pentru ca această instituţie din centrul Chişinăului să funcţioneze normal, astfel încât copiii să poată viziona spectacole interesante ale artiştilor din ţară, dar şi de peste hotare.

– Care sunt problemele-cheie cu care se confruntă sistemul culturii?
– Prima, precum spuneam mai sus, ţine de imperfecţiunea sau lipsa cadrului legislativ şi normativ în domeniul culturii. Cel de-a doua ţine de ineficienţa cadrelor profesioniste de specialitate, în special cu pregătire în domeniul managementului culturii şi restaurării monumentelor istorice. Avem nevoie stringentă de un management eficient în domeniul culturii. Prin urmare, o prioritate a Ministerului Culturii o constituie asigurarea unui sistem managerial care ar garanta reformarea şi relansarea artelor profesioniste, învăţământului artistic şi activităţii instituţiilor de cultură din teritoriu. O altă problemă o constituie deteriorarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de cultură, precum şi lipsa de utilaj modern.

– Ce documente importante privind reformarea sistemului aţi mai aprobat în acest an?
– În scopul implementării Legii nr. 218 din 17 septembrie 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, în cadrul ședinţei Colegiului Ministerului Culturii din 29 mai 2012 au fost realizate mai multe acţiuni. A fost creată Agenţia Naţională Arheologică, conform Hotărârii de Guvern nr. 230 din 12 aprilie 2012. De asemenea, în cadrul şedinţelor Comisiei Naţionale Arheologice şi a Colegiului Ministerului Culturii din 30 martie şi 29 mai curent au fost examinate şi aprobate şapte acte normative: Cu privire la instituirea Registrului arheologilor din Republica Moldova; Regulamentul privind Registrul arheologilor din RM; Codul deontologic al arheologic din RM; Regulamentul privind cercetarea şi expertiza arheologică; Regulamentul cu privire la clasarea şi evidenţa patrimoniului arheologic; Regulamentul cu privire la Registrul arheologic naţional şi Repertoriul arheologic naţional şi Regulamentul privind Cadastrul Arheologic. Precum vedeţi, în domeniul culturii sunt multe de făcut. Acum, pus în faţa situaţiei de a acorda acest interviu, mult mai uşor mi-ar fi fost să vorbesc despre ceea ce avem de gând să realizăm, decât despre ceea ce am reuşit să facem.

– Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim succes.