Mecanismul a fost propus de ministrul belgian de externe, Didier Reynders, și de ministrul german pentru afaceri europene, Michael Roth, ideea fiind ca acesta să semene cu revizuirea actuală a politicilor bugetare, se arată într-o analiză a publicației bulgare Kapital, preluată de Rador.
Deocamdată, propunerea este încă într-o fază foarte timpurie și nu există prea multe detalii cu privire la modul în care ar funcționa noul mecanism. Potrivit lui Roth, în linii mari, dacă revizuirea statului de drept în statele membre prezintă probleme în unele dintre acestea și ele refuză să respecte recomandările, se poate ajunge şi la sancțiuni.
Foto: Ministrul belgian de Externe, Didier Reynders
Scopul este ca noul mecanism să acopere toate statele membre, ceea ce va reduce acuzațiile că Bruxelles-ul și-a îndreptat criticile doar împotriva câtorva țări est-europene. Pentru Bulgaria, ar însemna o tranziție lină de la rapoartele actuale de monitorizare ale Comisiei Europene, introduse după 2007 pentru Sofia și București, către un nou sistem de monitorizare a statului de drept. Polonia și Ungaria au aprobat, de asemenea, propunerea în principiu, ceea ce înseamnă că cred că aceasta este și o oportunitate de a scăpa de procedurile lansate împotriva lor, care au fost demarate pentru încălcarea principiilor de bază ale UE. Potrivit lui Roth, statele membre au susținut în unanimitate ideea, dar au existat și diferențe în formulări separate. Cea din urmă, însă, înseamnă că Varșovia, Budapesta, Sofia și București, se așteaptă în mod evident ca noul sistem să nu „muşte” prea mult.
Cum va funcţiona mecanismul?
Detaliile noului mecanism încep abia acum să fie clarificate de grupuri de lucru compuse din experți din statele membre. Propunerea inițială a Belgiei, care a fost făcută în 2016, prevedea un sistem de verificări parteneriale de către experții statelor membre, cu posibilitatea de a atrage prin intermediul Consiliului Europei organizații precum Comisia pentru Democrație de la Veneția.
Potrivit lui Roth și Reynders, care au ţinut marți o conferință de presă comună, sistemul ar trebui să semene cu așa-numitul „semestru european, prin care în fiecare an se evaluează modul în care statele membre respectă regulile bugetare ale UE (pe baza unor indicatori diferiți, cum ar fi deficitele bugetare, datoria publică, inflația). Comisia Europeană oferă recomandări, iar dacă acestea nu sunt puse în aplicare, se poate ajunge la sancțiuni – după o decizie a statelor membre. Ultima dată, Italia a fost amenințată de o sancțiune, deoarece bugetul său pentru 2019 a prevăzut un deficit mai mare, astfel încât a fost forțată să facă ajustări, prin care să îl reducă.
Procedura bugetară însăși suferă însă o mulțime de critici, în principal deoarece criteriile sale sunt destul de flexibile. Comisia Europeană are posibilitatea de a face o evaluare, atunci când o țară, de exemplu, depășește pragurile de deficit stabilite și parcă evită să recomande sancțiuni. După cum a recunoscut însuși Reynders, care mulți ani a fost ministrul de finanțe al Belgiei, toate statele membre au fost felicitate la început. Dar după începutul crizei în zona euro, procedura bugetară a primit mai mulți „dinți”, însă cu toate acestea continuă să fie percepută ca delăsătoare. O astfel de abordare este și mai elastică atunci când vine vorba de statul de drept, pentru care nu există nicio definiție.
„Sper că acest proces va începe să funcționeze mai rapid decât monitorizarea bugetului”, a spus Renyders.
Deocamdată însă, nu este clar modul în care noul instrument va fi implementat, deoarece atât Roth cât și Reynders au subliniat că nu va fi necesară nicio modificare a tratatelor UE. Fără aceasta însă, este dificil să se introducă noi cerințe pentru statele membre, cu atât mai puțin sancțiuni. Cu toate acestea, ministrul belgian de externe a subliniat că există și multe instrumente în actualul arsenal al UE prin care se pot impune sancțiuni.
În prezent, statele membre discută de asemenea o modificare a reglementărilor privind fondurile europene, care vor permite înghețarea acestora dacă vor găsi încălcări grave ale statului de drept. În iunie, Comisia Europeană va prezenta de asemenea ideile sale pentru o schimbare a actualului „cadrul al statului de drept”.
Propunerea celor doi miniștri vine cu o lună înainte de începerea campaniei pentru alegerile europene și este puţin probabil că se va materializa curând în legislația reală. Dar va fi o ocazie bună de a reaminti, în special alegătorilor occidentali, că guvernele lor fac ceva pentru a sancționa Polonia și Ungaria, care au luat coroana Bulgariei și României dintre ţările UE ce încalcă cel mai brutal independenţa sistemului judiciar.
news.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
