Candidații la funcția de membru CSM: Judecătorii trebuie să uite de interesele personale
„Pentru a asigura un interes sporit din partea audienților, voi propune ca tematica cursurilor să parvină din partea corpului judecătoresc. Judecătorii sunt în măsură să solicite cursuri pe o anumită tematică, mai cu seamă în contextul în care numai în ultimul an au fost operate modificări semnificative la Codul civil, precum și adoptat Codul administrativ”, ne-a spus acesta.
Mai mult decât atât, Crețu vrea ca în instanțele ierarhic superioare să fie promovați doar judecătorii corecți, care se bucură de reputație ireproșabilă.
„Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să-și asume un rol activ în a promova doar judecătorii corecți, pe cei ce se ghidează în activitatea lor de valorile integrității și profesionalismului (…) Promovarea judecătorilor la o instanță ierarhic superioară trebuie să se efectueze după criterii clar definite, în baza unei evaluări cât mai obiective, fiind o consecință a reputației ireproșabile și o așteptare legitimă pentru societatea civilă și justițiabili. Propunerile de numire în funcții administrative de președinte sau vicepreședinte de instanță, trebuie să vizeze candidaturi care să se bucure de respect din partea colegilor judecători din instanța respectivă; să dispună de aptitudini manageriale și de leadership în activitatea lor, și, nu în ultimul rând, să constituie un model de încredere din partea societății civile”, a precizat acesta.
Și Nicolae Osmochescu vrea ca judecătorii să aplice corect prevederile legiiîn procesele pe care le examinează. Întrebat dacă ar schimba ceva în activitatea Consiliului, acesta a afirmat că nu intenționează să desfășoare „reforme grandioase”.
„Organizarea, structura, funcțiile și competențele CSM sunt bine stipulate în legislație. Rămâne de creat o asemenea atmosferă încât toți membrii CSM să se conducă de interesele generale comune ale sistemului judecătoresc, nu de interesele de partid, nu de interesele de grup sau de cele personale. Interesul public major trebuie să fie în capul mesei, ca să avem un sistem judecătoresc puternic, lucrativ în limitele legii”, a adăugat Osmochescu.
Mai mult, acesta este de părere că va putea determina judecătorii din țară să să lase conduși exclusiv de buchia legii.
„Cunosc majoritatea judecătorilor din Republica Moldova. Ei au trecut prin facultatea de drept la care eu predau din 1973. Le cunosc caracteristicile individuale, capacitățile. Cred că aș putea să-i determin să acționeze corect”.
Ion Crețu este avocat, profesor titular de Drept, mediator și arbitru. Acesta a fost apărătorul companiei „A5 Plus Nepremicnine poslovanje z nepremicninami d.o.o.” din Slovenia. Investitorul străin, drepturile căruia apăra Crețu, a fost deposedat de un imobil și terenul aferent acestuia, de pe strada Veronica Micle, nr.2, pentru care ar fi plătit jumătate de milion de euro. Ulterior, magistrații de la Judecătoria Chișinău au anulat contractul de vânzare-cumpărare, iar investitorul a fost deposedat de bunurile obținute legal. Clientul acestuia preciza că, datorită avocatului Crețu, ei cred că-și vor face dreptate în instanțele superioare.
„Profesionalismul, executarea sarcinilor la timp, gândirea analitică, cunoștințele aprofundate în drept civil, procesual și internațional sunt principalele caracteristici ale avocatului Ion Crețu”, preciza Maria Kurilo, reprezentanta companiei slovene.
Detalii: Investitorul din Slovenia, deposedat de un imobil pentru care a plătit 500 000 de euro
Nicoale Osmochescu este fost președinte al Curții Constituționale, doctor în drept și membru în prima componență a CSM. În perioadele 1990-1992 şi 1994-1995 deţine funcţia de prim-viceministru al afacerilor externe al Republicii Moldova.
În cursa pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii s-au înscris 18 candidați.
Detalii: DOC // 18 candidați își doresc să obțină un fotoliu la CSM
Amintim că, la 20 decembrie 2019, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la Legea cu privire la CSM. Proiectul a fost aprobat cu 56 de voturi ai deputaților PDM și PSRM. Deputații Blocului ACUM au părăsit sala de ședință înainte ca documentul să fie supus votului.
Noua lege cu privire la CSM a intrat în vigoare pe 31 ianuarie. Numărul membrilor a fost extins de la 12 la 15 și a fost modificată procedura de numire a judecătorilor.
Din CSM trebuie să facă parte cinci profesori și șapte magistrați din instanțe de diferite ierarhii. Guvernul intenționează să mai modifice legea supremă pentru a-i exclude din CSM pe ministrul justiției, procurorul general și președintele Curții Supreme de Justiție.