Carul s-a urnit din loc? CSM verifică, în sfârșit, cum se împart dosarele în Chișinău

Corectitudinea repartizării dosarelor în instanţele de judecată din RM este cuprinsă deocamdată de incertitudine, chiar dacă Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se arată în ultimul timp foarte interesat de această problemă. Puţini, însă, ştiu că ultimele declaraţii ale lui Micu au fost precedate de repetate solicitări ale colegului său din CSM, Dumitru Visterniceanu, de a se face ordine în sistem, însă, de fiecare dată şi fără explicaţii, acestea au fost refuzate.

Încă din 2009, dosarele în instanțele de judecată ale R. Moldova sunt distribuite prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), implementat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Programul este administrat de Î.S. „Centrul de Telecomunicații Speciale” (CTS), fiind considerat până recent drept impecabil, deoarece se credea că acesta alege judecătorii fără implicarea factorului uman. Cu toate că unele dosare în privința anumitor persoane ajungeau la aceiaşi judecători, ni se spunea că este vorba de o simplă coincidență.

Gheața a plesnit în decembrie 2014, când Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a reținut opt angajați ai Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, care erau bănuiți de fraudarea sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor. Astfel, 20 de cauze civile, care aveau ca obiect sume impunătoare de bani, au ajuns în gestiunea fostului magistrat Iurie Țurcan. Urmărirea penală pe acest caz este efectuată în prezent de Procuratura Anticorupție (PA).

De Filincova s-a ocupat doar Micu

În aceeași lună, Victor Micu a sesizat CNA despre manipularea programului de distribuire a dosarelor de către Svetlana Filincova, vicepreședintele Curții Supreme de Justiție (CSJ). Micu spune că a obținut aceste date de la CTS, după ce a cerut informaţii privind repartizarea dosarelor în toate instanţele din Chişinău. Însă, adaugă Victor Micu, din cauza volumului mare de lucru, Centrul l-ar fi anunţat doar despre încălcările de la CSJ.

„Când venea dosarul de care avea nevoie, dna Filincova, prin intermediul secretariatului, ștergea din program numele tuturor judecătorilor și rămânea numai ea. Astfel, la ea au ajuns peste 20 de dosare de rezonanţă serioasă”, susține Micu. Potrivit portalului deschide.md, valoarea acestor litigii era de zeci de milioane de dolari, în ele figurând Fiscul, Vama, Primăria și alte instituții de stat. Astfel, notează aceeaşi sursă, Filincova şi-a cumpărat timp de doi ani un automobil Porshe și o casă într-o zonă rezidențială.

De cealaltă parte, cei care cunosc se ce întâmplă în culisele justiției noastre afirmă că Filincova a ajuns în vizorul CNA în urma unui conflict cu Victor Micu, iar alţii vorbesc şi despre o neînţelegere a judecătoarei cu actualul ministru de Interne, Oleg Balan. Însăşi Filincova a dat de înţeles că este şantajată, după ce ar fi refuzat „să rezolve unele cauze civile în favoarea unor „protejați”.

Cele două propuneri ale lui Visterniceanu respinse de CSM

Cele mai mari suspiciuni în cazul Filincova trezește faptul că Micu a solicitat și a primit informaţiile respective, apoi a sesizat CNA, fără să-şi anunţe colegii din CSM. De aceea, tot în decembrie 2014, Dumitru Visterniceanu a propus ca acest caz să fie discutat de față cu toți, în cadrul Consiliului. Propunerea sa, însă, a fost respinsă cu majoritate de voturi. „Conform legii cu privire la CSM, am dreptul să cercetez şi nu trebuie să-mi coordonez fiecare mișcare cu alți colegi”, afirmă Victor Micu. „Am fost de părerea să așteptăm mai întâi decizia procurorilor în privința dnei Filincova și doar apoi, dacă va fi cazul, să o atragem la răspundere disciplinară”, îşi motivează votul Teo Cârnaţ, membru al CMS. „O asemenea problemă nu poate fi soluționată de o singură persoană. Şi el nu are nici un drept să o acuze pe dna Filincova, dacă vina acesteia încă nu a fost dovedită”, precizează, la rândul său, Visterniceanu.

Indiferent de cauzele scandalului Filincova, era deja evident că distribuirea aleatorie a dosarelor în judecătoriile din RM nu merge strună. Pornind de la această idee, pe 27 ianuarie 2015, Dumitru Visterniceanu a solicitat CSM să dispună verificarea modului în care se împart dosarele în toate instanțele din țară. Dar și această propunere a sa a fost respinsă. „Ori cineva ştie ceva ce nu trebuie descoperit, ori există alte circumstanţe…”, se întreabă Visterniceanu.

Refuzul CSM a surprins și societatea civilă. „Atunci când o astfel de solicitare se respinge în mod deschis sau tacit, este aproape evident că există interese ca anumite dosare grele să ajungă la anumiți judecători, care ar lua decizii în interesul anumitor clanuri. Cred că ar trebui să se autosesizeze procuratura și să verifice ce stă în spatele acestui refuz al CMS”, consideră Cornelia Cozonac, membră a consiliului coordonator al „Transparency Internațional Moldova”. De aceeași părere este și Vlad Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice: „Îmi este greu să explic refuzul CSM, care ar trebui să fie autoritatea cea mai interesată în clarificarea unor astfel de situaţii”.

„Tot ce se întâmplă în ţara asta e din domeniul absurdului”

Pe 2 februarie 2015, 17 ONG-uri au solicitat CSM, printr-un apel, să verifice urgent modului de distribuire a dosarelor pe toată ţara, să înlăture vulnerabilitățile PIGD şi să sancționeze dur persoanele implicate în manipularea programului. Și tocmai pe 10 februarie, când la ședința CSM au asistat și reprezentanți ai USAID și OSCE, Consiliul a hotărât să efectueze controlul solicitat inițial de către Visterniceanu, însă numai în instanţele din Chişinău. „De atunci a trecut mai mult de o lună, dar încă nu s-a întâmplat nimic”, constată astăzi Vlad Gribincea.

Galina Bostan, directorul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, consideră că CSM are nevoie de timp pentru a face verificările cuvenite. „Până la proba contrarie, prefer să dau o interpretare de bună credinţă la ceea ce face CSM. Este foarte important că ei au reacţionat la apelul societăţii civile”, adaugă aceeaşi sursă. În schimb, Igor Boţan, directorul Institutului de Politici Publice, este de părere că societatea civilă ar trebui să aibă o reacție promptă, dacă rezultatele verificărilor vor întârzia. „Tot ce se întâmplă în ţara asta e din domeniul absurdului. Cei care au venit să facă integrare europeană compromit tot ce poate fi legat de integrare europeană. De ce ar trebui să răspundă ăştia la apelul nostru, dacă cei care ne reprezintă în parlament ne ignoră?”, se întreabă Boțan.

Un alt semnatar al apelului către CSM, Arcadie Barbăroșie, directorul Asociației pentru Democrație Participativă, are și o explicație la ceea ce se întâmplă: „Dacă există voinţă politică, buna credinţă şi respect pentru lege, nu avem nevoie de mijloace sofisticate pentru distribuirea aleatorie a dosarelor. E suficient să realizăm cea mai simplă metodă. Se scriu numerele dosarelor pe hârtiuţe, care se pun în pălărie, se amestecă şi se extrag. Dar dacă nu se vrea, nu ne vor ajuta nici calculatoarele, nici softurile. Nerespectarea obraznică a legislaţiei de către instanţe la acest capitol arată că sistemul judiciar este în continuare corupt și controlat politic. Iar poziţia CSM în acest sens îmi pare stranie, dacă nu chiar părtinitoare”, afirmă Bărbăroșie.

Micu promite rezultate pentru aprilie

Deşi Victor Micu dă asigurări că rezultatele controlului vor fi făcute publice în curând, Dumitru Visterniceanu se arată iarăși rezervat. „Noi investigăm această chestiune de mult. Am vorbit cu cei de la CTS să ne expedieze răspunsul cât mai repede posibil. I-am rugat să selecteze doar devierile de la programul de distribuire a dosarelor. Cred că la începutul lui aprilie vom avea și rezultatele”, ne-a spus Micu.

„Preşedintele CSM spune că e interesat de soluţionarea acestei probleme, dar în realitate nu se face nimic. Eu am cerut să fie controlat tot sistemul, dar ei s-au limitat la Chișinău. Și încă în nicio instanţă nu a mers Inspecția Judiciară pentru a efectua verificările de rigoare. Dacă e volum mare de lucru, există o simplă soluție: să facă controlul pe rând, pe localități. Dar am impresia că nu se vrea”, punctează Visterniceanu.
În afară de excluderea unor judecători din program, PIGD poate fi fraudat şi prin „bifare”. În mod normal, bifa se aplică la numele magistraţilor, care se află în concediu anual sau medical. Însă persoanele interesate de manipularea programului bifează numele celorlalţi judecători, care astfel devin incompatibili pentru examinarea cauzei. Ulterior, bifa se scoate manual.

Ambasada SUA: „Așteptăm progrese din partea CSM”

Reprezentanța USAID în RM a refuzat să-și exprime poziția în această privinţă. Însă Ambasada SUA la Chișinău ne-a asigurat că monitorizează cu atenție rapoartele privind încercările de manipulare a sistemului de distribuire aleatorie a dosarelor în instanțele noastre de judecată. „Încurajăm CSM să-şi continue eforturile de asigurare a standardelor înalte, precum și a justiției uniforme și nicidecum selective în toate instanțele de judecată din RM. Incidentele recente ne demonstrează că acțiunile corupte și incorecte se descoperă până la urmă. Sistemul judiciar din RM ar trebui să ia măsurile necesare de contracarare a tuturor infracțiunilor și să demonstreze, atât Moldovei cât și lumii întregi, că are o atitudine serioasă față de combaterea corupției. Așteptăm să vedem progrese din partea CSM în rezolvarea acestei probleme”, ne-a informat serviciul de presă al misiunii diplomatice americane.