„Moldovenii mor ca muștele”

Se estimează că circa17 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor cardiovasculare. În Republica Moldova, potrivit Biroului Național de Statistică, cele mai multe decese au drept cauză bolile aparatului circulator. În 2015, 57,7 la sută au decedat din cauza infarctului miocardic, accidentelor cerebrale și altele.

Potrivit cardiologului Tihon Moraru, conferențiar universitar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, principalul motiv pentru care oamenii ajung să fie afectați de bolile cardiovasculare este situația din țară și stresul provocat de aceasta. „Așa e sistemul social-economic care nu se schimbă spre bine. Se mai adaugă la aceasta și lipsa alimentației sănătoase, alcoolul, tabagismul și alți factori nocivi. Totuși, cel mai important dintre toate este stresul psihologic. Voi vedeți ce se face? E prăpăd. Moldovenii mor ca muștele. Mai ales că la noi e distrus sistemul medical. Pacientul pierde legătura dintre medic de familie și spital. Apoi oamenii nu au bani de medicamente sau medicamentele nu sunt calitative”, a declarat pentru ziarul TIMPUL, cardiologul Tihon Moraru.

„Cum trăiau buneii noștri în timpul foametei și după război – ce greu au dus-o. Mâncau mămăliguță, fructe, legume, murături, olecuță de vinișor, de țuică, dar erau foarte cumpătați, liniștiți și erau credincioși. Dar acum lumea e mai agitată și mai înnebunită. Dacă lumea nu o să fie mai liniștită, nu o să mai lucreze cu capul și nu o să mai tragă în plug din toamnă până în primăvară, o să consume mai puțin alcool, atunci noi, moldovenii, cu mămăliguța noastră și cu fasolele noastre, cu mai puțină carne, cu mai puțin unt, cu mai multe lactate, vom fi sănătoși. De-am umbla olecuță și desculță, nu numai în papuci… De fapt, înainte oamenii trăiau mai modest și erau sănătoși”, concluzionează medicul cardiolog.

Tumorile pe locul doi a cauzelor de deces

A doua cauză de deces se datorează tumorilor care constituie 15,3 la sută pentru anul 2015. Ca și pentru bolile cardiovasculare, Guvernul a aprobat Programul național de control al cancerului pentru anii 2016-2025. Potrivit proiectului, „în Republica Moldova tumorile ocupă locul doi printre principalele cauze de deces ale populaţiei. Numai în anul 2014 au fost înregistrate 8860 de cazuri noi de cancer şi 5972 de persoane au decedat. Cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova au fost cancerul colorectal, mamar, pulmonar, gastric, de prostata şi cervical”.

Obiectivele trasate de Ministerul Sănătății în acest sens sunt reducerea cu 10 la sută până în 2025 a incidenţei tipurilor de cancer pulmonar, de piele, stomac, ficat, prostată, colorectal, cervical şi mamar determinate de factorii de risc comportamentali ca fumatul, consumul de alcool, alimentaţie, activitate fizică; sporirea cu 25 la sută a ratei de depistare precoce a cancerului; asigurarea accesului a cel puţin 80 la sută din pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnostic, tratament şi îngrijire până în anul 2025 și altele.

Suma estimativă pentru realizarea Programului și anume „dotarea cu dispozitive medicale tranşante în timp şi asigurarea cu cadre calificate” pentru primii cinci ani este de peste un miliard și 600 de milioane de lei. Cheltuielile vor fi acoperite din contul și în limita mijloacelor bugetului public național. Ceea ce înseamnă că în jur de 350 de milioane anual din bugetul statului se vor duce spre Program, în contextul în care veniturile pentru 2017 vor fi de 32, 8 miliarde de lei și deficit de patru miliarde de lei.

Alcoolul provoacă ciroza hepatică

Următoarea cauză pe listă sunt bolile aparatului digestiv cu 9,4 la sută din totalul deceselor. Victoria Babițchi, medicul gastroenerolog de la Spitalul Clinic Republican, scoate în evidență aproape aceiași factori enunțați anterior de către cardiolog, însă există o curiozitate.
Potrivit medicului, din categoria bolilor aparatului digestiv, ciroza hepatică este cea mai răspândită și cea care cauzează cele mai multe decese. „Hepatita virală este cauzată de virusul B, C, D, iar hepatita toxică apare atunci când se consumă mult alcool. Și orice hepatică provoacă ciroza care poate duce la deces. Respectiv, Moldova este pe primul loc în Europa cu hepatitele virale”, a afirmat specialista pentru TIMPUL.

„Dacă vorbim de ciroza hepatică-toxică, ne mai amintim și pe ce poziție se află Moldova la consumul de alcool. Să nu uităm și de mâncarea nesănătoasă care la fel poate provoca asta. Se recomandă un mod sănătos de viață, sport, fără alcool, dar și să ne adresăm la medic atunci când e nevoie. Mai ales că recent a intrat în vigoare Programul național privind lichidarea hepatitelor virale cu tratamente antivirale. Anterior, tratamentul era scump și se cumpăra doar pentru cinci sute de oameni din cei trei mii care aveau nevoie. Dar acum s-a găsit un tratament mai ieftin ca să fie pentru toți”, a explicat gastroenterologul.

Mai multe sinucideri decât decedați în accidentele rutiere

Accidentele, intoxicațiile și traumele au provocat 6,9 din totalul deceselor pentru anul 2015, potrivit Biroului Național de Statistică.
În 2016, cifra celor care și-au pierdut viața în accidente rutiere, pentru Moldova, este de 84 de oameni la un milion de locuitori, conform unui raport publicat de Comisia Europeană pentru anul 2015. În același raport, România este în fruntea clasamentului cu 95 de morți la un milion de locuitori. Pe următoarea poziție stă Letonia cu 94. Printre cele mai sigure țări se numără Malta (26 la un milion), Suedia (27 la un milion), Regatul Unit (29 la un milion).

Potrivit statisticilor oficiale Eurostat, „frecvența deceselor cauzate de accidentele de transport în UE în 2013 (o rată a mortalității de 5,9 la 100 mii de locuitori) a fost mai mică decât frecvența sinuciderilor (11,7 decese prin sinucidere la 100 000 de locuitori)”.

Nervi în Europa da, în Moldova ba

Bolile sistemului nervos nu sunt principalele cauze ale deceselor și nici măcar nu există o statistică oficială despre aceasta. Pe de altă parte, Finlanda avea în 2013 cea mai ridicată rată a mortalității cauzate de bolile sistemului nervos.

Potrivit Eurostat, „rata globală pentru UE a fost de 38 de decese la 100 mii de locuitori. Finlanda a înregistrat de departe cea mai ridicată rată în rândul statelor membre ale UE pentru bolile sistemului nervos, întrucât rata sa de 141 de decese la 100 mii de locuitori și a fost mai mult decât dublă în raport cu rata imediat următoare, care era de 56 la 100 mii de locuitori în Țările de Jos”.

Potrivit Inspectoratului General de Poliție, în 2015 s-au produs 2 527 accidente în care au decedat 297 de oameni și peste trei mii au fost traumatizați.