Icoana naţională îşi are originile în arta bizantină. De aici au fost preluate în Evul Mediu reperele esenţiale ale unor valori care, pe parcursul a cinci secole de existenţă, au cunoscut toate vicisitudinile istoriei. Au rezistat, însă, şi s-au integrat în mod fundamental în specificul culturii noastre originare.
Alături de cele 27 de icoane naţionale, actuala expoziţie include şi 24 de icoane ruseşti de un colorit şi particularităţi stilistice deosebite, unele dintre care au fost create în ateliere ale zugravilor ruşi din Basarabia, altele fiind aduse din Rusia: Maica Domnului Eleusa, sec. XVI (Rusia), Ioan Premergătorul, sec. XVII (Rusia), Sfânta Treime cu medalioane, sec. XVII (Rusia), Maica Domnului Hodighitria, sec. XVII (realizată pe Muntele Athos) etc.
Teologie în culori şi artă teologică, icoana are propria ei gramatică, propriile ei chei de lectură, care pot fi asimilate în mod treptat. Fiind departe doar de a reprezenta taina liturgică, icoana o actualizează şi o face prezentă. Faptul că tradiţia a reţinut şi a canonizat anumite forme precise ale icoanei se explică prin necesitatea adecvării între forma şi conţinutul ei, prin corespondenţa desăvârşită şi esenţială ce trebuie să existe între icoană şi serviciul divin. Zugravul de icoane are dimpotrivă obligaţia să se lase pătruns de subiect, astfel încât chipul transpus pe scândură să fie rodul unei adânci reflecţii spirituale.
În fondurile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei se păstrează una dintre cele mai valoroase colecţii de artă religioasă din R. Moldova, conţinând circa o mie de lucrări, majoritatea fiind icoane, diverse obiecte de rit bisericesc şi cărţi vechi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
