Cele cinci lecții dintr-un „Fuck the EU” (Le Monde)
1. Moscova nu ezită să facă uz de vechile obiceiuri ale KGB. Să nu uităm că, în aceeași zi, o altă înregistrare cu o convorbire dintre adjunctul diplomatului șef european, Catherine Ashton, și ambasadorul UE la Kiev a fost publicată și ea pe YouTube, dar nu conținea sămânță de scandal. Mesajul este următorul: liderii occidentali vin și pleacă, dar serviciile secrete ruse sunt la ele acasă.
2. Vorbele Victoriei Nuland arată diviziunile dintre America și Europa în problema ucraineană. La Washington, chestiunea e văzută în termenii Războiului Rece împotriva Rusiei, iar disponibilitatea de a impune sancțiuni e mare. De partea cealaltă, exasperant pentru americani este modul în care UE, compusă din 28 de state, ia decizii, adică foarte greoi.
3. Aroganța americană: Felul în care Nuland și Pyatt vorbesc despre liderii revoluției – Yats și Klitch – și faptul că le atribuie deja posturi în guvern denotă atitudinea conform căreia aceștia ar fi dependenți de America, ceea ce în realitate nu sunt.
4. Exasperarea germană: relațiile dintre Berlin și Washington nu sunt dintre cele mai bune în aceste vremuri. Interceptarea telefonului doamnei cancelar Angela Merkel încă nu e un episod uitat, așa se explică și faptul că șefa guvernului german a fost prima care să catalogheze vorbele doamnei Nuland drept inacceptabile.
5. În fine, mai e un lucru important, anume că nu mai există diplomație secretă în lume. Și tocmai americanii ar trebui să știe acest lucru de la WikiLeaks și Snowden încoace. În condițiile în care NSA ascultă pe toată lumea, e oare așa greu să îți imaginezi că nu trebuie să discuți despre una din cele mai sensibile crize la nivel mondial pe telefonul mobil?
Sursa: rfi.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!