În deschidere s-a vorbit mai puţin. Interesul nostru era pentru o lectură cât mai amplă. A început Diana şi a încheiat Florin. Apoi au urmat părerile. Era simplu de observat, încă de la primele poeme citite, că poezia Dianei e mai expansivă, mai directă; iar a lui Florin – mai statică, mai meditativă. Deşi a existat tendinţa – la unii vorbitori – de a considera că textele Dianei sunt mai facile, eu şi Dumitru am infirmat această afirmaţie folosind ca exemplu poemul Buncărul. Aurelia Borzin a vorbit succint despre punctul de plecare în cărţile de mai sus, însă a fost contrazisă de Silvia Caloianu. Leo Butnaru a apreciat poezia Dianei ca fiind foarte directă. Petru Molodiuc a vrut să ştie dacă Diana şi-a propus un anume tip de limbaj, Ion Buzu a recunoscut că l-au prins în egală măsură ambele lecturi, iar ceilalţi – în mare parte – s-au mulţumit să îi felicite.
