Cererea de vagoane pentru cereale la Calea Ferată din Moldova (CFM) este în creștere, depășind 2.000 de unități. Acest lucru a fost declarat marți la Radio Moldova de Iurie Rija, director executiv al Asociației Exportatorilor de Cereale și Semințe Oleaginoase, care a relatat că autoritatea are doar 700 de vagoane.
Cererea de mărfuri în tranzit prin Republica Moldova crește semnificativ din cauza intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii portuare din Odesa, Ilicivsk și, recent, Izmail.
„Atacurile asupra infrastructurii feroviare a Ucrainei se intensifică, de asemenea. Din cauza scăderii nivelului apei din Dunăre, volumul de mărfuri transportate de-a lungul râului scade”, a remarcat Rija.
El a menționat că, pe măsură ce costurile transportului de mărfuri, în special pentru cereale, cresc, prețurile la acestea scad semnificativ.
„Până de curând, prețul unui kilogram de cereale în portul Giurgiulești era de 3,20 lei, dar astăzi această cifră a scăzut la 2,82 lei”, a spus specialistul.
El a reamintit că până în 2014, CFM își obținea cea mai mare parte a veniturilor din transporturile de mărfuri în tranzit către Ucraina, Belarus, Rusia și alte țări. În urma anexării Crimeii de către Federația Rusă, transportul de mărfuri în tranzit, în total de 18 milioane de tone, a scăzut brusc.
„În perioada 2022-2023, când CFM a reluat tranzitul la export al mărfurilor ucrainene prin Moldova, căile ferate interne au transportat 1,2 milioane de tone de mărfuri. Acest lucru a fost foarte profitabil pentru Calea Ferată. „Este păcat că acest export de tranzit nu a continuat”, a remarcat Rija.
Vorbind despre potențialul și capacitățile tehnice ale căii ferate de a transporta 10% din cele șase milioane de tone de marfă pe care Ucraina intenționează să le tranziteze către România, el a spus că starea tehnică a căii ferate lasă mult de dorit, deoarece există secțiuni în care transportul este plin de probleme. Un exemplu recent în acest sens este în satul Chirca, unde mai multe vagoane de marfă au deraiat.
Șeful asociației a raportat că la gara Ungheni se convertesc vagoanele de la ecartamentul de 1.450 de centimetri la ecartamentul standard european de 1.200 de centimetri. Această procedură durează prea mult, ceea ce are un impact negativ asupra costurilor de transport.
„Dintre cele 90 de locomotive principale de pe calea ferată moldovenească, doar 19 sunt în funcțiune în prezent”, a remarcat el.
Rija a citat date despre extinderea infrastructurii feroviare de către Ucraina și România în Cernăuți, la granița cu România.
„În 2022, capacitatea acestui punct a fost 6.000-7.000 de vagoane pe an, în timp ce acum poate gestiona 600-700 de vagoane pe zi”, a remarcat el.
Nicolae Sprînceanu, membru al Asociației „Forța Fermierilor”, și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că decizia de tranzitare a cerealelor ucrainene prin Moldova a fost luată fără a se ține cont de opiniile fermierilor moldoveni.
„În perioada 2022-2023, când cerealele ucrainene au fost exportate pe calea ferată, o parte din ele au rămas în Moldova, ceea ce a afectat prețurile și capacitatea fermierilor moldoveni de a-și exporta cerealele în România”, a spus el.
Potrivit acestuia, cerealele moldovenești din recolta din 2026 vor fi blocate la gara Ungheni din cauza tranzitului ucrainean. „Calea Ferată va prioritiza transportul cerealelor ucrainene”, a menționat el, adăugând că prețul grâului în Moldova a scăzut cu 0,5-0,7 lei pe kilogram în ultimele zile.
Fermierul a declarat că agricultorii vor solicita o prelungire a regimului de licențiere pentru importul de cereale și culturi oleaginoase în Moldova pentru a proteja cerealele și semințele oleaginoase moldovenești.
