„Certificat de deces al justiției moldovenești”. Un bărbat din R. Moldova, condamnat la ani grei de închisoare, susține că este nevinovat

Un fost om de afaceri, condamnat la 18 ani și 5 luni pentru escrocherie și delapidarea averii străine, caută să-și facă dreptate, însă este ignorat de justiția din Republica Moldova, deși deține dovezi că cel puțin trei din cele patru dosare în care a fost condamnat au fost intetnate ilegal. Informațiile se regăsesc într-o investigație efectuată de Jurnal.MD, întitulată „Certificat de deces al justiției moldovenești”, transmite Deschide.md.

Până a fi arestat, Alexandru Sârghi se ocupa cu producerea fulgilor de cereale. El susține că s-a ales cu aproape 20 de ani de pușcărie pentru escrocherie și delapidarea averii străine, după ce, în anul 2012, ar fi refuzat să-i cedeze afarcerea lui Dorin Damir, finul de cununie al lui Vlad Plahotniuc, de la care ar fi cerut atunci un împrumut.

Două plângeri contra lui Sârghi au fost depuse de către omul de afaceri Piotr Ghergheledji, la compania căruia, „Băcanprod-Com”, deținutul a lucrat neoficial. Autorul denunțurilor îl acuza că ar fi adus acestei firmei prejudicii enorme. Chiar dacă CNAS și FISC confirmă că Sârghi nu a avut un loc de muncă în perioada respectivă, Ghergheledji a prezentat procurorului Roman Recean un ordin fals de angajare a acestuia în funcția de director executiv, semnat și de o oarecare contabilă Eujenia Petraș. După ce inculpatul a solicitat audierea acesteia, procurorul a acceptat contrafacerea repetată a așa-zisului ordin, cu aceeași dată, dar deja fără semnătura presupusei contabile. Falsul purta ștampila unei alte companii, „Bacanprod Plus”, care nu are nicio legătură cu „Băcanprod-Com”, dar procurorul a trecut cu vederea și această ilegalitate.

Ulterior, avocata deținutului, Tatiana Tampei, a fost contactată de către administratoarea autorizată Carolina Catan, care s-ar fi arătat uluită de cazul lui Sârghi. Aceasta a menționat că „Băcanprod-Com” se află în faliment tocmai din februarie 2014 și că ea este lichidatorul companiei. Potrivit administratoarei, Ghergheledji a fost obligat de judecată să-i predea ei ștampila și toate actele contabile, însă el a trecut cu vederea decizia magistraților. Oricum, din februarie 2014, el nu a avut absolut niciun drept de a scrie plângeri din numele companiei sau de o reprezenta în vreo instanță. Totodată, nici procurorii, nici judecătorii nu aveau dreptul să recunoască această firmă ca parte vătămată în vreun dosar, fără știrea Carolinei Catan. Prin urmare, în aceste dosare nici nu există parte vătămată, ci doar o sperietoare infiltrată de către procurori pe post de victimă.

Carolina Catan subliniază că nici prejudiciile despre care vorbește Ghergheledji nu se adeveresc documentar. Amintim că majoritatea probelor din dosar sunt copii neautentificate de către procuror, unele dintre ele fiind cu termenul expirat sau purtând o ștampilă străină.

Aflând despre această situație, Alexandru Sârghi a solicitat iarăși revizuirea dosarului său, adresânsdu-se Procuraturii Chișinău și Procuraturii Anticorupție. Deși a explicat în detalii noile circumstanțe care au apărut recent și care demonstrează lipsa de temei a învinuirii, pe 5 ianuarie 2022, procurorul Eugen Tocarciuc de la Procuratura Chișinău, oficiul Buiucani, a emis o ordonanță de refuz în pornirea procedurii de revizuire. Culmea e că procurorul scrie că argumentele invocate de către Sârghi „nu scot în evidență circumstanțe ce ar constitui temei de revizuire a procesului”, ceea ce ne face să credem că el nici nu a citit cererea deținutului.

Înțelegând că la procuratură îi sunt închise toate ușile, Sârghi a încercat să obțină reducerea termenului său de detenție prin retroactivitatea legii. S-a întâmplat după ce anul trecut, prin Legea 247, au fost îmblânzite unele pedepse pentru escrocherie. Dar pe 28 februarie 2023, magistrata Aurelia Andronache de la Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, a luat o decizie ce ar putea rămâne ca o pată neagră în istoria justiției moldovenești. Astfel, instanța a acceptat parțial solicitările deținutului și i-a redus pedeapsa pe unele episoade în total până la șapte ani de închisoare. Iar în următorul alineat, judecătoarea notează că totuși pedeapsa finală rămâne de 18 ani și 5 luni. Adică, pedeapsă a fost redusă, dar nu se micșorează cu nicio zi.

Săptămâna trecută, Curtea de Apel Bălți a restituit dosarul cu privire la retroactivitate spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Alexandru Sârghi se află în pușcărie deja de 6 ani. Între timp, pedeapsa i-a fost redusă cu 10 luni pentru condiții de detenție inumane și degradante și cu 3 ani și 8 luni prin amnistie. Dacă luăm în calcul și zilele muncite în penitenciar, el a ispășit deja pedeapsa de 10 ani și 9 luni de închisoare.