Şi cum cifrele valorează mai mult decât cuvintele, vă invităm să descoperiţi lucruri demne de atenţie din Chişinău sau, dimpotrivă, lucruri mai puţin obişnuite capitalelor pro-europene.
În total, în Chişinău există 186 de instituţii de învăţământ preuniversitar, la care învaţă 77.929 de elevi. Dintre acestea, 15 sunt instituţii private, unde studiază 13.512 de elevi; 15 instituţii extraşcolare, cu 14.258 de elevi; 13 şcoli sportive cu 5172 elevi şi 143 de şcoli şi grădiniţe. Doar 17 copii din capitală sunt neşcolarizaţi.
În capitală sunt 25 de instituţii de învăţământ universitar, dintre care 13 universităţi de stat şi 12 private.
În Chişinău, până la data de 1 septembrie 2011, numărul întreprinderilor din Registrul de Stat este de 83.923.
Oraşul Chişinău este situat pe 7 dealuri.
În oraş sunt 659 de străzi, 112 stradele, 12 bulevarde, 3 şosele, 6 căi, 5 drumuri – în total 797 de denumiri. Cea mai lungă stradă din Chişinău este bd. Dacia, care are lungimea de 14 km.
Lungimea râului Bâc, care străbate capitala R. Moldova, este de 155 km.
Primul club din oraşul Chişinău a fost deschis în 1820, la iniţiativa australianului Vicentius Fucs.
Greutatea clopotului mare din turnul de lângă Catedrală este de 6400 kg.
Zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 6 parcuri, 10 parcuri silvice, 4 grădini publice şi 31 de scuaruri.
Chişinăuienii se pot odihni pe 6250 de bănci. Aranjate într-un rând una după alta, ele ar forma un şir cu lungimea de aproximativ 15,5 km.
Parcurile silvice, grădinile publice şi scuarurile din municipiul Chişinău ocupă, în total, circa 3500 hectare. Gazoanele ocupă 1250 ha, echivalentul a 1785 de terenuri de fotbal.
Cel mai bătrân copac din aria Chişinăului este considerat stejarul gigantic de la Schinoasa, care are în jur de 400 de ani.
Cascada din Parcul „Valea Morilor” are 114 trepte.
În oraşul Chişinău sunt 24 de lacuri.
În raza municipiului Chişinău funcţionează 180 de semafoare.
Turnul pe care sunt instalate antenele televiziunii naţionale a fost construit în 1958 şi are o înălţime de 197 metri.
Sala cu Orgă din municipiul Chişinău deţine o orgă cu 3000 de tuburi ce produc o rezonanţă excepţională.
În 2010, ÎM „Asociaţia de gospodărie a spaţiilor verzi” a instalat, în Chişinău, 2800 de coşuri de gunoi – în medie, câte unul pentru 237 locuitori ai capitalei.
Copiii din oraş au la dispoziţie 51 de terenuri de joacă.
Cea mai înaltă clădire a oraşului este ansamblul „Porţile Oraşului”. A fost construit în 1970-1980, are 24 de etaje şi circa 70 m înălţime.
Chişinău are 37 de cetăţeni de onoare. Printre ei se numără Eugen Doga, Maria Bieşu, Mihai Munteanu, Nicolae Botgros, Anastasia Lazariuc, Grigore Vieru (post-mortem), Doina şi Ion Aldea-Teodorovici (post-mortem).
Nebănuitul Chişinău…*
Cea mai veche menţiune documentară este datată cu 17 iulie 1436 şi este semnată de domnitorii Moldovei Ilie şi Ştefan.
În 1814, după doi ani de la anexarea Basarabiei la Rusia, oraşul Chişinău avea 2109 case, şapte biserici, o mănăstire şi 448 de dughene.
În 1878 se aprobă stema Chişinăului.
Pe 24 mai 1906, la iniţiativa lui Constantin Stere, apare PRIMA publicaţie periodică editată în limba română – ziarul „Basarabia”.
1677 – prima atestare documentară a Chişinăului ca oraş.
În 1912, cu ocazia jubileului de o sută de ani de la anexarea din 16 mai 1812, la Chişinău au fost înălţate mai multe arcuri de triumf – se zice că au fost 12 la număr. Astfel, se încerca chiar şi prin cifre să se marcheze anul anexării, 1812, dar porţile acestea simbolice au dispărut întocmai aşa cum au apărut, pe neprins de veste…
* date preluate din volumul „Chişinăul din amintire”, semnat de istoricul Iurie Colesnic şi lansat, marţi, la Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
