Chişinăul rămâne fără cadre didactice

Peste 700 de directori de şcoli şi grădiniţe, profesori şi funcţionari publici au participat, vineri, la Conferinţa anuală a cadrelor didactice, unde au discutat problemele sistemului educaţional şi metodele ce ar trebui implementate pentru a crea un mediu prietenos copiilor.

Potrivit şefei Direcţiei educaţiei, tineret şi sport a Primăriei Chişinău, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, deşi instituţiile de învăţământ din municipiu sunt asigurate cu tehnică de calcul, softuri educaţionale la disciplinele de studiu, totuşi, în lipsa surselor financiare, acestea nu sunt în măsură să acopere necesităţile şcolilor şi grădiniţelor. De asemenea, se atestă sporirea numărului personalului didactic de vârstă înaintată, migrarea cadrelor, discordanţa dintre indemnizaţiile unice acordate tinerilor specialişti angajaţi în mediul urban şi mediul rural. Astfel, dacă sistemul preuniversitar este asigurat în totalitate cu cadre didactice, atunci în grădiniţe avem 145 de locuri vacante de educatori.
„Pe parcursul anului trecut au fost depistate probleme la capitotlul calitatea alimentaţiei copiilor şi ignorarea prevederilor actelor normative cu privire la acumularea ilicită de bani în unele instituţii preşcolare şi preuniversitare. În ciuda eforturilor depuse, în şcolile incluzive mai simţim prezenţa elementului de segregare a elevilor, o mentalitate depăşită, lipsa căilor de acces în instituţiile de învăţământ general penrtu copiii cu dizabilităţi fizice”, a subliniat şefa direcţiei.

Sergiu Brânză, directorul Liceului teoretic Budeşti, consideră că pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor este foarte necesară organizarea unor cursuri de perfecţionare pentru profesori. „Se fac cursuri pentru profesori, dar ele se axează mai mult pe domenii. Cred că este important să fie pus accentul pe pedagogie şi pe metodele moderne de predare, deoarece tinerii care vin în şcoli vor să aplice noi metodologii de predare şi de evaluare. Dar numărul tinerilor specialişti este încă mic”, a declarat Sergiu Brânză.

Liceul teoretic român-spaniol „Miguel de Cervantes” este deja pregătit pentru noul an şcolar. Ana Ivlev, directoarea liceului, spune că, deşi nu se confruntă cu lipsa de cadre, când s-a întors din concediu a avut surprize neplăcute. „Când am venit, săptămâna trecută, mă aştepta profesoara de limba engleză care mi-a arătat demonstrativ că a primit paşaportul român. L-a aşteptat foarte mult timp şi acum pleacă la mama ei în Italia, să muncească acolo. Nu vrea să-şi lase elevii, doreşte ca măcar la 1 septembrie să fie prezentă, dar apoi va pleca imediat în Italia. Te doare sufletul că pleacă oameni cu stofă de pedagog care ar fi bine să rămână şi să lucreze în învăţământ”, a remarcat Ana Ivlev.
La 1 septembrie îşi vor deschide uşile toate cele 144 de instituţii şcolare din municipiu. Anul acesta vor exista anumite modificări în statutul şcolilor de cultură generală, care vor deveni ori gimnazii, ori licee.

Îşi vor gestiona singuri banii…

Începând cu 1 ianuarie 2012, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport din cadrul Primăriei Chişinău va implementa nouă formulă de finanţare în toate instituţiile preuniversitare. Despre acest lucru a anunţat şefa direcţiei, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, în cadrul Conferinţei anuale a cadrelor didactice. Potrivit ei, astfel managerii şcolari vor avea posibilitatea să-şi demonstreze abilităţile de gestionare a resurselor alocate.

Dacă până în prezent formula de finanţare viza alocarea unei sume egale din buget pentru toate şcolile din municipiu, din anul viitor finanţarea se va face în conformitate cu numărul de elevi – pentru fiecare elev va fi alocată o sumă egală cu 6.100 lei pe an. De asemenea, noua formulă exclude intermediarii şi oferă o autonomie financiară managerilor instituţiilor.

Ana Ivlev, directoarea Liceului „Miguel de Cervantes” din capitală, spune că, deşi susţine această propunere, „nu vreau să mă simt un kamikadze care se aruncă în ocean şi, dacă vei ieşi la suprafaţă – bravo, dacă nu – e vina ta. Foarte mulţi colaboratori ai direcţiilor de învăţământ ne atenţionează că „noi nu ne vom descurca, nu vom ieşi la suprafaţă şi, dacă nu vom gestiona corect banii, ne aşteaptă pedepse din partea statului”. Ea a subliniat că, dacă autonomia financiară o să îi ajute să controleze mai bine banii destinaţi copiilor şi o să-i poată gestiona în folosul copiilor, atunci noua formulă este una optimă. „Vrem nu numai ca şcoala să fie prietenoasă cu copilul, dar şi societatea să fie prietenoasă cu şcoala. Să nu ne sperie când vine vorba de gestionarea banilor, dar să ne ajute s-o facem mai bine. Poate că în ţară nu sunt bani pentru că nu sunt bine număraţi, iar cu cât vor exista mai puţini intermediari, cu atât mai eficiente vor fi cheltuielile”, a menţionat Ana Ivlev.
Alţi directori se arată sceptici faţă de noua metodă şi nu cred că e una bună. „Încă nu ne-am confruntat, nu prea cunoaştem în ce constă şi cum funcţionează această metodă, nu ştim cum va fi şi nici nu ne dăm seama dacă va fi mai bine sau mai rău. Toate problemele apar atunci când începi să lucrezi”, ne-a spus Veronica Lungu, director adjunct la Gimnaziul rus nr. 34.