Cinci ani, sute de saptamni si peste o mie de zile

In seara zilei de 25 ianuarie, echipa de la „Europa Libera” a lansat cel de-al cincilea „Jurnal saptamanal” al acestui post de radio – proiect coordonat traditional de jurnalista Valentina Ursu – si cea de-a treia editie a volumului „Realitatea cu amanuntul”, transpusa pe hartie de scriitorul Iulian Ciocan.

„Radio „Europa Libera” este locul in care isi dau intalnire oameni cu optiuni politice, convingeri, temperament si gusturi diferite”, e mentionat in prefata „Jurnalului saptamanal”. Lucru dovedit – poate, mai mult decat oricand si oriunde – de aceasta carte-document care, de cinci ani incoace, a devenit o aparitie editoriala asteptata de public. Asa cum autorii inclusi in ea, peste cincizeci la numar de fiecare data, sunt asteptati in fiecare sambata de cei care asculta emisiunea „La sfarsit de saptamana cu Radio „Europa Libera”.

Nu o data m-am intrebat in ce consta reusita acestei carti. Raspunsurile ar fi multe si nu neaparat complementare – de aceea, alegeti care va place! Poate ca succesul „Jurnalului…” se explica prin faptul ca, vorba Valentinei Ursu, el este „o radiografie la tot ce se intampla in societatea moldava de cinci ani incoace”. Sau prin aceea ca, fiind despre fiecare dintre noi, e facut de fiecare dintre noi – „personajele fascinante ale realitatii moldovenesti” (din aceeasi prefata citire). Nu in zadar, cartile sunt solicitate imediat cum ies de sub tipar, iar dupa fiecare emisiune ascultatorii isi exprima dorinta de a scrie propriile „Jurnale”. Vazand ce-i framanta pe oamenii din jur, identificandu-ne cumva cu ei, gasim mai usor solutii pentru propriile framantari. Caci unde se mai regasesc astazi – si cat de des, de fapt – un premier si un fermier, o artista si un preot sau un analist politic cu o jurnalista ce scrie despre moda?

Valentina Ursu stie sa-i intalneasca „armonios” in file de carte (ce-i drept, uneori ma gandesc ca-i usor s-o faci, de vreme ce nu trebuie sa-i aduni intr-o sigura emisiune!), la fel cum stie sa-i adune pe toti, „de la tarani pana la politicieni”, la lansarile sale. Unde acestia din urma vin facand abstractie de protocol, chiar daca nu mai sunt simpli politicieni, ci spicheri, prim-ministri sau sefi de grupuri parlamentare. E adevarat ca paza lor de corp nu prea stie sa se abata de la protocol, motiv din care, din pacate, in acest an am vazut oameni care nu au putut sa intre la lansare din simplul motiv ca un baiat pe al carui fes nu scria nimic-nimic nu i-a crezut ca si-au uitat invitatia acasa…

Dar, regula e regula, iar politicienii sunt politicieni, ei fiind cei care, spune autoarea, mai exagereaza cate putin, ca sa placa la mai multi. Si nu se stie daca vom afla vreodata cat scrie si cat citeste, de fapt, presedintele interimar Mihai Ghimpu; daca premierul Vlad Filat, in exigenta care-l caracterizeaza, este vreodata multumit de saptamana care se scurge; sau daca pe Marian Lupu l-au bucurat calitatile descoperite la colegii sai din AIE dupa lectura acestei editii a „Jurnalului…”, asa cum a afirmat in declaratiile pentru presa.

Cert e ca „Jurnalul saptamanal” intr-adevar este o experienta frumoasa atat pentru „Europa Libera”, cat – mai ales – pentru cei care-l scriu. Este o alta, paralela, istorie a Republici Moldova. Una adevarata si, cel mai important, sincera. Pentru ca e scrisa de oameni sinceri. Felicitari, dragi colegi!