Educaţia, sportul sau infrastructura sunt la fel de bune exemple. O mafie de acest gen este şi cea care atentează la teritorialitatea şi identitatea naţională a poporului nostru.
Pentru că a accepta să stai, ca popor, împărţit în două state şi să inciţi la păstrarea acestor graniţe sub pretextul corectitudinii politice înseamnă a priva peste trei milioane dintre semenii tăi la o viaţă normală. Ea a provocat numeroase blocaje la nivelul obţinerii de cetăţenii româneşti de către basarabeni, ea caută să elimine cuvântul Unire din orice cuvântare a vreunui oficial, ea ne zice că ne vom regăsi cu toţii în Europa.
Ea dă telefoane către miniştri şi le face agenda, fie că aceşti miniştri sunt din partea partidelor sau se ascund sub eticheta de tehnocraţi. Ea elimină oameni din posturi de conducere dacă nu sunt obedienţi şi ea regizează jocuri de imagine când e nevoie.
Din fericire, în acești ani, la presiunea americană și prin oamenii corecți din sistem, România se curăță de mafii. Înainte de a semna orice hârtie, funcționarul de rând se ferește și trece chiar peste ordinul venit de la mafiotul-șef. O situație de neimaginat în conformista birocrație din Republica Moldova!
Însă, întrebarea rămâne: CINE DIN ROMÂNIA NU VREA UNIRE? O minoritate insignifiantă, care însă are acces la președinție, guvern și o parte din servicii. Mai mult sunt intelectualii aspiranți la un europenism universal decât oamenii fără studii: Matei 5:3 „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!”
A fi sărac cu duhul înseamnă să nu te ai pe tine pe primul loc. Conjugarea în limba ebraică începe de la persoana a treia plural: ei mănâncă, tu mănânci, eu mănânc. În limba română și în alte limbi cunoscute conjugarea începe de la persoana I singular. Noi trebuie să ne gândim la Dumnezeu în primul rând „la El” la semenul nostru, si apoi la noi înșine. Trebuie să schimbăm ceea ce pornește în mod natural din firea noastră pământească.
Moluște interesate de propria persoană, numai și numai de bani, care se împotrivesc, prin pârghiile unui stat care ar trebui să servească interesele statului unitar român și nu ale altora, naturalului. Se demască venind și vorbind în fața dumneavoastră de integrarea europeană a Republicii Moldova. Genial, în ultimul lui editorial, profesorul Dan Dungaciu a caracterizat astfel prestația lamentabilă a moluștelor: Sprijinim, precum soldatul japonez care nu a aflat că s-a încheiat războiul, „integrarea europeană a R. Moldova".
Hiroo Onoda, soldatul japonez menționat, trăia într-o deasă pădure tropicală și supraviețuia hrănindu-se cu nucile de cocos care creșteau în abundență în zonă. Principalul său dușman era o armată de țânțari care se întorcea după fiecare cădere a ploii. Însă Hiroo Onoda avea și un alt inamic. Neștiind că al doilea război mondial se sfârșise în urmă cu 29 de ani, el purta încă un război de gherilă în jungla Insulei Lubang din Filipine. În ciuda faptului că rămăsese singur, el a refuzat să se predea. În primăvara lui 1974 încă mai organiza raiduri în localitățile filipineze, când s-a întâlnit cu un student japonez aflat în călătorie pe insulă, Noria Suzuki. Acesta i-a spus că războiul se terminase cu foarte mult timp în urmă, însă Onoda nu l-a crezut. I-a spus acestuia că se va preda doar atunci când va primi ordine clare în acest sens de la superiorul său.
Hiroo Onoda trăiește și azi, urmând să împlinească pe 19 martie 94 de ani. Dar asta nu a împiedicat Japonia să-și revină după al doilea război mondial și să devină una dintre marile puteri ale lumii, printre alții, alături de Germania reunificată…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
