Începând din 1979 se implică în acţiuni filantropice. A înfiinţat reţeaua Fundaţia pentru o Societate Deschisă, promovează drepturile omului şi îşi exprimă în mod frecvent opinia privind chestiuni de natură economică sau politică. De numele său se leagă însă multe controverse, în special legate de obiectivele pe care le-ar urmări prin alocarea de fonduri.
Supranumit „omul care a spart banca Angliei“ pentru că, în 1992, a câştigat într-o singură zi un miliard de dolari pariind împotriva lirei sterline, miliardarul a vorbit recent despre el însuşi într-un articol publicat pe platforma Project Syndicate, pe care publică în mod frecvent editoriale. „Sunt un evreu maghiar, de 86 de ani, care a devenit cetăţean american la sfârşitul Celui De-Al Doilea Război Mondial. Am învaţat devreme cât de important este ce fel de regim politic câştigă. Experienţa care m-a format a fost cea de sub Ungaria ocupată de către Germania lui Hitler în 1944. Probabil aş fi murit dacă tatăl meu nu înţelegea gravitatea situaţiei. A aranjat identităţi false pentru familia lui şi multi alţi evrei. Cu ajutorul lui, mulţi au supravieţuit“, a scris miliaradrul George Soros, care, la naştere, purta numele György Schwartz.
Sub influenţa lui Karl Popper „În 1947, am fugit din Ungaria, aflată sub regim comunist, în Anglia. Ca student la London School of Economics, am fost influenţat de filosoful Karl Popper şi mi-am dezvoltat propria filosofie, bazată pe stâlpii gemeni ai failibilităţii şi reflexivităţii. Am distins între două tipuri de regim politic: acelea în care oamenii îşi aleg lideri care ar urma să respecte interesele electoratului şi altele în care liderii încearcă să manipuleze pentru a-şi urmări propriile interese. Sub influenţa lui Popper, am numit primul tip de societate «deschisă», iar pe al doilea «închis㻓, a explicat miliardarul, recunoscând, totuşi, că este o clasificare simplistă. „Am devenit un puternic susţinător al primei şi un opozant al celei de-a doua“, a continuat Soros, precizând că „momentul actual al istoriei“ este unul „dureros“. Asta pentru că „societăţile deschise sunt în criză, iar diverse forme de societăţi închise – de la dictaturi fasciste la state de tip mafiot – sunt pe val“. De altfel, George Soros a afirmat adesea că a fost profund influenţat de cartea „Societatea deschisă şi duşmanii săi“ scrisă de filosoful austriac Karl Popper, ai cărui părinţi aveau origini evreieşti şi care a trăit în perioada 1902-1994. În această carte, publicată în 1945, Popper a definit societatea deschisă drept una în care „indivizii se confruntă cu decizii personale“ şi în care „deciziile politice pot fi luate în mod raţional, în urma unor discuţii argumentate“.
Printre principiile identificate de Popper ca fiind la baza unei societăţi deschise se numără umanitarismul, egalitarismul şi libertatea politică. Totodată, potrivit filosofului, care a fost un opozant al totalitarismului, cel mai bun regim politic este democraţia, întrucât permite schimbarea conducătorilor care nu sunt buni într-un mod nonviolent – prin vot. Peste 13 miliarde de dolari în 33 de ani
Peste 13 miliarde de dolari în 33 de ani
Iar ambiţia lui George Soros este ca formele autoritare de guvernământ să fie înlocuite de societăţi deschise, după cum se arată pe site-ul Open Society Fundations (OSF, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, o reţea care derulează în prezent proiecte în peste 100 de ţări). Miliardarul a devenit filantrop în 1979, atunci când a considerat că are suficienţi bani pentru a se putea implica şi în astfel de acţiuni. A început prin a acorda burse studenţilor de culoare din Africa de Sud, sub apartheid. În anii ’80, menţionează sursa anterior citată, a ajutat schimbul deschis de idei în blocul comunist din Est prin furnizarea unor fotocopiatoare cu care se reproducă texte interzise. După căderea Zidului Berlinului, a creat, la Budepesta, în 1991, Universitatea Centrală Europeană (Central European University) ca un spaţiu destinat gândirii critice. După sfârşitul Războiului Rece, acţiunile sale filantropice au vizat şi SUA, Africa şi Asia. În decurs de 33 de ani, OSF a cheltuit, potrivit datelor prezentate pe site-ul său, peste 13 miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde au fost pentru dezvoltarea democratică din ţările din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică. 215 milioane de dolari au fost alocate luptei împotriva discriminării comunităţilor de romi din Europa, 737 de milioane pentru chestiuni ce ţin de sănătatea publică, 2,8 miliarde pentru apărarea drepturilor omului, 2,1 miliarde pentru proiecte educaţionale şi 1,5 miliarde pentru promovarea unor reforme în SUA în domenii precum educaţia, imigraţia, egalitatea de drepturi şi guvernarea democratică. Pentru anul 2017, bugetul OSF este de 940,7 milioane de dolari pentru şapte regiuni.
Un personaj controversat în Europa de Est
Cu toate că a alocat fonduri importante pentru Europa de Est, George Soros nu este tocmai popular în această regiune. Unele voci îl consideră chiar inamicul public numărul unu. Până şi declanşarea crizei refugiaţilor a fost pusă pe seama lui, aminteşte „Der Spiegel“. Grupurile finanţate de Soros au fost acuzate în ultima vreme de organizarea protestelor antiguvernamentale din Polonia sau din Ungaria. De asemenea, notează BBC, acestea sunt acuzate că folosesc campaniile anticorupţie din România, Slovacia, Cehia şi Ungaria pentru a-i submina pe oficialii aleşi. De departe, cel mai vehement critic al miliardarului şi al fundaţiilor sale a fost premierul Ungariei, Viktor Orban, care în perioada 1989-1990 a studiat la Oxford graţie unei burse Soros.
citește mai departe aici
sursa: adevarul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
