Până dădea frigul, părinţii dormeau în prima cameră, iar eu şi cele două surori – în a doua cameră, numită de toată lumea „camera mică”. Ceauşescu ne dădea căldură prin calorifere, iar apă caldă aveam marţea şi sâmbăta.
Când termometrul cobora sub zero, părinţii mutau mobila, aduceau mai multe paturi în camera lor şi montau un Calorex în holul casei (o sobă mică, mult mai mică decât un frigider). Camera mică se transforma în cămară, deşi caloriferul de acolo continua să funcţioneze. Eu, fiind cea mai mică, aveam un pat improvizat din două fotolii aşezate faţă în faţă. Pe tot timpul iernii, Calorexul trebuia să împrăştie căldura în hol, bucătărie şi sufragerie. Uneori eram adunaţi toţi, cu câte o lumânare sau lampă de petrol, în holul mic. Aşteptam să se încălzească.
Mă gândesc de multe ori, cât de greu le-a fost părinţilor mei. Mai ales iarna. Dar asta până în ziua în care regimul comunist a realizat că pe noi, pe tomeşteni, cade pădurea. Cum scoţi nasul pe fereastră, dai de pădure. În jurul Tomeştiului sunt kilometri de păduri. Conştientizând asta, comuniştii ne-au scos caloriferele, ne-au închis termocentrala, ne-au construit hornuri şi ne-au adus sobe mari de teracotă şi boilere. De atunci tomeştenilor le e cald iarna şi au apă caldă când vor ei. Mai cumpără lemne, le cară în blocuri de cinci etaje – dar nu mai suferă de frig.
Însă, de când m-am mutat la Chişinău, în fiecare iarnă îmi rememorez copilăria. Nu ştiu cum funcţionează caloriferele astea, dar toată iarna mor de frig. Şi pentru că nu am Calorex, trebuie să mă încălzesc cu un duş fierbinte. Dar ca să vină apă fierbinte pe ţevi, trebuie să las apa să curgă vreo jumătate de oră ca să se scurgă apa răcită de pe ţevi, fiindcă stau la ultima scară, sau să ascult prin pereţi dacă nu cumva vecinul de deasupra cedează primul şi porneşte el apa caldă.
Cum n-aş da-o, iarna mi-e frig. Stau sub plapumă tremurând, deşi plătesc şi gazul (folosit şi pentru încălzire), şi apa caldă (care o arunc prin ţevi până vine valul fierbinte), şi căldura (care îmi curge cu ţârâita prin calorifere). Ce să fac? Ce să facă ceilalţi chişinăuieni? Să instalăm Calorexe aşteptând înfriguraţi, la propriu şi la figurat, intrarea în Europa?
