Carevasăzică Republica Moldova, condusă vizionar de către onor Guvernul ei (chiar dacă demisionar), ajunsă pe trepte nebănuite de prosperitate și progres, nu se mai sinchisește de un amărât de grant, colea, de la putredul Occident (mai exact, de la răii de americani). Ce mai contează 90 de milioane de dolari? Țara e înfloritoare, șomajul a dispărut, salariile și pensiile sunt prea mari deja, iar peisajul este plin de infrastructură ultra-modernă – autostrăzi inteligente, trenuri de mare viteză, heliporturi în fiecare cartier, etc. etc. Moldovenii plecați cândva în bejenie s-au întors toți la baștină, pe piața neagră pașaportul moldovenesc a atins prețuri greu de imaginat…
Lăsând gluma la o parte, măștile încep să cadă într-un ritm alert. Pe scurt, Guvernul Republicii Moldova a avut o tentativă, ieri (îmi vine să scriu că a avut o scremere) de a aproba niște Amendamente care ar fi dus la debursarea a două granturi americane (deci bani gratis!) în valoare totală de peste 90.000.000 $. ”Nu s-a primit” ieri din lipsă de cvorum… Doamna Irina Vlah (câtă ironie involuntară în numele dumneaei! Vlah = exonim care înseamnă român) s-a abținut de la vot (normal, dacă nu e pentru regiunea autonomă a domniei-sale, ce mai contează? Să o ia de urechi apoi ursul de la Răsărit că a acceptat banii dușmanului?) Domnul ministru demisionar al Justiției (scuzați gluma, tot involuntară) Fadei Nagacevschi a fost mai cinstit: nu s-a prezentat la ședința de guvern (bănuiesc că fie îl durea burta, fie avea probleme mai importante de rezolvat pentru neam și țară decât un amărât de grant…). Așa încât s-a amânat pentru astăzi, că doar în Moldova timpul are alte valențe… Ce atâta grabă?
Astăzi – ce să vezi? – din lipsă de consens (adică unii au propus un motiv de refuz, alții alt motiv), onorabilii membrii ai Guvernului (în fapt, funcționari ce ar trebui să fie în slujba cetățeanului) nu s-au înțeles și, în consecință, ședința s-a anulat înainte de a începe.
Cine le dă dreptul să se joace așa cu viețile noastre? Cât de proști ne pot crede acești oameni, și până când? Oameni buni, voi realizați că este o mare bătaie de joc la adresa voastră? Că nu contați, în ochii acestora, nici cât o ceapă degerată? Că vă prostesc cu tușoncă și alte porcării în timp ce ei se îmbuibă cu caviar și șampanie? Adică un stat străin ne oferă moca o sumă nu de neglijat, pentru diverse proiecte de dezvoltare, și cei care sunt crema politicii moldovenești spun Niet! Pardon, Nu! Până când?
A.M.R. 45, ca-n armată! Până pe 11 iulie. A.U.R. va intra în Parlament cu votul nostru, al tuturor celor care știm și ce limbă vorbim, și cărui neam aparținem. Care știm a face diferența între prieten și dușman, între adevăr și minciună, între bine și rău. Ajunge cu bardacul ăsta care ne ține legați la ochi și care alungă la fiecare minut copiii Moldovei pe meleaguri străine.
Pentru cei care, în guvern sau aiurea, nu știu românește: A.M.R. = Au mai rămas. 45 de zile. Atât pentru voi! La 11 iulie, să ne luăm rația de libertate! Și țara noastră de aur înapoi!
Puiu Cinescu
