Social

Codul Educației a ajuns în parlament fără să fie discutat în guvern

Potrivit lor, perindarea în fruntea instituţiei a trei miniştri ai Educaţiei, instabilitatea şi lipsa voinţei politice a contribuit la tergiversarea lansării acestui proiect important pentru sistemul educaţional din R. Moldova.

Despre Codul Educației se discută mai bine de trei ani. A fost pus în dezbatere publică, unii experți s-au pronunțat împotriva lui, alții l-au susținut, în timp s-au mai făcut modificări, însă nu a fost adoptat nici până în prezent. Contactată de TIMPUL, unul din cei 64 autori ai textului proiectului, și cea care a înaintat documentul în legislativ, deputatul PL Ana Guțu, a declarat că răspunsurile evazive din partea Ministerului Educaţiei referitor la tărăgănarea adoptării proiectului Codului educaţiei au determinat deputaţii PL să accelereze lansarea acestuia.

PL face presiuni asupra guvernului

„Codul Educației este gata din anul 2009. Am sperat că va fi adoptat cât mai curând, dar acest lucru nu a fost făcut nici de ministrul Bujor și nici de Șleahtițchi, iar odată cu venirea în funcție a noului ministru, totul a început de la zero, adică Codul a fost tradus în engleză și trimis organizațiilor europene, deși el a obținut deja 120 de avize pozitive de la diverse organe naționale și internaționale”, a menționat deputatul Ana Guțu. Ea a explicat faptul „potrivit unor surse neoficiale, șansele ca acest cod să fie adoptat de către actuala legislatură, chiar și înainte de destrămarea Alianței, erau minime. Și atunci, fiind și unul dintre autorii lui, în numele fracțiunii pe care o reprezint, l-am înaintat în parlament. Acțiunile noastre pot fi interpretate ca fiind presiuni asupra guvernului pentru a face pași concreți în acest sens”, a conchis deputatul.

Totodată, potrivit notei informative la proiectul Codului Educației, în contextul în care Legea învățământului care datează încă din anul 1995 este deja una depășită, „a venit momentul oportun pentru adoptarea unei legi noi, care să înglobeze toate imperativele reformatoare ale timpurilor noi, inclusiv cele care fac parte din documentele programatoare ale instituțiilor europene. Și asta, întrucât valorile europene, care și-au făcut deja loc în sistemul educațional din R. Moldova, intră deseori în contradicție cu existentul cadru legislativ”, se arată în document.

Prevederile Codului Educației

Codul propune concepte noi în sistemul educațional, precum educația inclusivă, pune accent pe educația cetățenească pentru democrație în spiritul valorilor general-umane, reglementează noi modele de promovare a calității în învățământ la toate nivelele, de implementare a managementului performant în instituțiile de învățământ bazat pe meritocrație și descentralizare. Documentul racordează legislația în domeniul învățământului superior cu situația deja existentă, ce ține de structurarea ciclurilor universitare, acordarea unui loc de cinste cercetării în învățământul superior, în strictă conformitate cu misiunile actuale ale instituțiilor de învățământ superior: formare, cercetare și servicii pentru comunitate. Codul Educației mai propune crearea unei Agenții independente de Asigurare a Calității în Învățământul Superior și Cercetare, care se va ocupa de reglementarea acestui domeniu în strictă conformitate cu experiențele europene.

În acest context, TIMPUL a solicitat opinia ministrului în exerciţiu, Maia Sandu. Vă prezentăm mai jos reacţia Ministerului Educaţiei:

Proiectul Codului Educaţiei propus de Fracţiunea Partidului Liberal este acelaşi document elaborat de Ministerul Educaţiei, cu mici schimbări pe dimensiunea învăţământului universitar.

De ce ministerul nu a transmis pentru aprobare proiectul Codului până acum? Din câteva motive: (1) în ultimele șase luni, ministerul a lucrat la elaborarea strategiei de dezvoltare a educaţiei pe termen lung. Codul reprezintă cadrul normativ de funcţionare a sectorului şi este important ca transformările principale prevăzute în strategie să se regăsească în Cod; (2) între timp, am solicitat expertiza Consiliului Europei asupra proiectului documentului şi, începând cu 18 martie curent, vom organiza o serie de consultări publice cu participarea experţilor de acolo. Comentariile principale ale acestora se referă la necesitatea asigurării unei mai mari flexibilităţi de funcţionare a sectorului şi la considerarea mai atentă a contextului local atunci când ne propunem să adoptăm modele europene sau internaţionale; (3) există câteva probleme la care nu avem încă soluţii agreate de principiu cu părţile interesate (rolul colegiilor în noua structură a învăţământului profesional, modelul de administrare şi finanţare a ştiinţei şi cercetării).

Ministerul Educaţiei îşi propune să definitiveze documentul cât mai curând şi să-l transmită pentru aprobare. În acelaşi timp, adoptarea Codului Educaţiei nu trebuie văzută ca transformarea sectorului „peste noapte”. La fel, lipsa documentului aprobat nu înseamnă lipsa reformelor în sector. Măsuri serioase se realizează la toate treptele educaţionale: implementarea autonomiei şcolare şi universitare, sporirea calităţii prin dezvoltarea standardelor educaţionale în învăţământul secundar general şi crearea agenţiei de asigurare a calităţii şi acreditare în învăţământul profesional. Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional tehnic, aprobată de curând de către guvern, anunţă un set de reforme ambiţioase la această treaptă. Un şir de alte măsuri care au ca scop îmbunătăţirea accesului, relevanţei şi calităţii educaţiei în Republica Moldova se regăsesc în proiectul Strategiei Educaţie 2020 şi proiectul Strategiei de Descentralizare în Sectorul Educaţiei.

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Facebook!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.