Comuniştii reanimează „neutralitatea permanentă”

Potrivit liderului PCRM, din cauza Alianţei de guvernământ, integrarea europeană a RM s-a transformat şi în integrare euroatlantică. Drept exemplu el a adus faptul că în Colegiul Ministerului Apărării ar fi fost incluşi reprezentanţi ai Centrului NATO în RM, iar ministerul ar fi încheiat acorduri netransparente şi secrete cu instituţia similară din România, stat-membru al NATO. Mai mult, susţine Voronin, în programele partidelor din AIE este prevăzută aderarea RM la Alianţa Nord-Atlantică, iar această structură nici pe departe nu este un instrument de menţinere a păcii… „Tot mai mult se creează impresia că pentru regimul actual neutralitatea constituţională a RM nu e o strategie îndreptată spre viitor, dar ceva de care trebuie cât mai curând să ne debarasăm sau, cel puţin, ce poate fi ignorat”, a spus Voronin. Întrebat cât este de oportună o astfel de lege, de vreme ce neutralitatea e declarată în Constituţie, Voronin a spus că lui şi colegilor săi le este teamă că actuala guvernare ar putea interpreta diferit Legea supremă. De asemenea, referindu-se la Aeroportul Mărculeşti, el s-a arătat convins că în timpul apropiat autorităţile vor reprofila un şir de obiective pentru exploatarea lor în formă de baze militare ale altor state.

Proiectul comuniştilor prevede demilitarizarea totală sau parţială a RM – inclusiv desfiinţarea Armatei Naţionale, pe motiv că RM, fiind înconjurată de doi vecini cu populaţii mult mai numeroase, nu are cu cine să lupte -, inadmisibilitatea aflării forţelor străine pe teritoriul RM fără acceptul autorităţilor, angajamentul de a nu participa în conflicte militare şi de a nu acorda asistenţă vreunei părţi beligerante. În opinia lui Voronin, aceasta va dinamiza reglementarea conflictului transnistrean.

O neutralitate ce convine Rusiei…

„Cine ştie ce i-a apuca pe ei (AIE – n.r.), ce le-a da prin cap”, astfel şi-a mai argumentat Voronin grija pentru neutralitate, „susţinută de majoritatea cetăţenilor RM”. Totodată, analistul politic Anatol Ţăranu spune că iniţiativa comunistă nu e decât o nouă acţiune propagandistică a acestei formaţiuni. „Statutul de neutralitate permanentă este posibil doar dacă el e garantat de partenerii internaţionali. Pentru aceasta, însă, mai întâi iniţiezi negocieri cu respectivii parteneri, obţii acceptul lor şi abia apoi vii cu legea. Comuniştii cunosc foarte bine acest lucru, inclusiv faptul că n-au existat nici negocieri, nici garanţii. Faptul că ei au luat procesul de la capăt şi au lansat proiectul de lege înaintea negocierilor ne dovedeşte că ei trişează – fără garanţii, simpla declarare a neutralităţii permanente nu are sens”, afirmă Ţăranu, care adaugă: „Comuniştii au avut la dispoziţie opt ani să promoveze această idee, dar nu au făcut-o, ceea ce demonstrează caracterul demagogic al acestei iniţiative”.

Ideea de „neutralitate permanentă” nu este lansată în premieră la Chişinău, iar în opinia mai multor experţi ea poate fi chiar benefică, dacă… n-ar exista nişte „dacă”, – cel mai acut dintre acestea fiind „dacă n-am avea trupe străine pe teritoriul RM”. Căci, pe toată durata conferinţei de ieri, Vladimir Voronin n-a suflat o vorbă despre faptul că Federaţia Rusă trebuie să-şi scoată trupele militare din Transnistria…

Întrebat cine este cel mai interesat în reanimarea „sperietorii NATO” în RM, Anatol Ţăranu a răspuns univoc: „Rusia, care, profitând de conceptul acestei neutralităţi în versiune comunistă, îşi va menţine contingentul armat în Transnistria. În schimb, orice altă eventuală prezenţă militară pe teritoriul RM va fi interpretată imediat ca atentat asupra neutralităţii”. „De fapt, PCRM şi liderul său promovează, în continuare, interesele ruseşti în Moldova, încercând şi pe această cale să obţină susţinerea Moscovei şi să-şi consolideze, totodată, în plină campanie electorală, popularitatea printre electoratul rusolingv din republică”, a mai spus Anatol Ţăranu.

…Şi un ordinar truc electoral

„Este un ordinar truc electoral”, consideră şi analistul politic Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Moldova. „Prin acest truc ieftin se urmăreşte aducerea în prim-plan a unor subiecte extrem de sensibile pentru electoratul rusofil din RM, care urăşte Alianţa Nord-Atlantică şi, mai ales, România, şi se încearcă o cât mai bună mobilizare a acestuia pentru susţinerea PCRM la alegerile locale. Dacă această iniţiativă ar fi fost una, într-adevăr, animată de supremaţia interesului naţional, Voronin ar fi trebuit să pornească, în argumentarea respectivului proiect, de la prezenţa ilegală a trupelor ruse pe teritoriul nostru şi nu de la nişte speculaţii populiste”, a subliniat Victor Chirilă.

Cât priveşte „conspiraţia” dintre ministerele Apărării de la Chişinău şi cel de la Bucureşti, surse din cadrul Serviciului de presă al ministerului moldovean al Apărării ne-au confirmat că există mai multe acorduri de colaborare moldo-române în domeniul militar, dar că acestea în niciun caz nu sunt secrete şi netransparente. Căci orice acord de acest gen e prezentat Guvernului, iar ulterior – Parlamentului, inclusiv Comisiei pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, din care fac parte şi câţiva deputaţi din PCRM. Deci, şi aici, comuniştii moldoveni trişează…

„Cocktail Voronin”: NATO plus Transnistria

Printre acuzaţiile aduse ieri de Vladimir Voronin e şi cea precum că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău „pregăteşte în secret o Strategie a Securităţii Naţionale, ce prevede rezolvarea diferendului transnistrean
pe cale armată”. Într-un comunicat difuzat ieri- seară, MAEIE regretă utilizarea unui subiect atât de sensibil, precum este diferendul transnistrean, în scopuri politice şi reiterează ataşamentul ferm şi necondiţionat al autorităţilor RM faţă de soluţionarea acestei probleme exclusiv prin metode politico-diplomatice. De asemenea, MAEIE califică drept nefondate afirmaţiile liderului comunist, deoarece:

1) proiectul privind Strategia Securităţii Naţionale a fost prezentat publicului larg în luna mai 2010, ulterior fiind organizate discuţii publice în acest sens; 2) proiectul a fost aprobat de Guvern şi remis spre examinare Parlamentului la 25 iunie 2010, fiind distribuit tuturor deputaţilor şi discutat în Comisia pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, în fosta legislatură condusă de un reprezentant al PCRM; 3) la 26 ianuarie 2011 proiectul respectiv a fost redistribuit membrilor Legislativului, iar la 9 martie 2011 documentul a fost discutat în cadrul comisiei de profil. Membrii comisiei din partea PCRM, care au avut obiecţii asupra proiectului strategiei, şi-au asumat angajamentul de a le prezenta, timp de două săptămâni, în scris, dar din partea lor nu a mai venit nicio sugestie; 4) proiectul Strategiei Securităţii Naţionale este examinat în continuare în Parlament.

Se profită de necunoaşterea publicului…

„Din păcate, în RM prea puţin i s-a explicat publicului ce presupune statutul de neutralitate şi prea puţine dezbateri la acest subiect s-au făcut”, este convinsă politologul Polina Panainte. „Un stat neutru e un stat suveran care se declară neutru în relaţiile cu părţile beligerante într-un conflict. Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale, statutul de neutralitate descrie poziţia unui stat care intenţionează să rămână neutru în caz de conflicte armate. De asemenea, un stat neutru nu admite prezenţa de trupe militare străine pe teritoriul său – şi, deocamdată, nu e cazul RM, pe al cărei teritoriu, în stânga Nistrului, staţionează trupe ruseşti”, a precizat ea. „În 1994, atunci când s-a declarat neutralitatea RM, cetăţenii nu au fost întrebaţi dacă sunt de acord cu aceasta, pentru că astfel, la acel moment, se încerca recuperarea teritoriului ocupat în urma unui război inegal. Vedem însă că, după aproape 20 de ani de neutralitate, nu s-a ajuns la rezultatele aşteptate, iar problema prezenţei militare ruseşti pe teritoriul RM rămâne la fel de actuală”, a mai opinat Polina Panainte.

Potrivit ei, este importantă percepţia corectă despre cooperarea statelor neutre cu NATO. Moldova cooperează cu NATO încă din 1994, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, care ne oferă un şir de mecanisme de cooperare politică, în domeniul securităţii şi al ştiinţei. Aspectele cooperării RM cu NATO sunt date de Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului. „În 2005, însuşi Vladimir Voronin, în cadrul vizitei la NATO, a prezentat propunerea de intensificare a cooperării RM cu NATO, iar în 2006 a şi fost dezvoltat primul Plan de Acţiuni Moldova-NATO”, a menţionat Polina Panainte. „Cât priveşte invocarea exemplelor statelor neutre din UE, e bine să nu uităm că 21 din cele 27 de membre ale Uniunii sunt şi membre NATO, iar cele neutre cooperează strâns cu Alianţa Nord-Atlantică. Astfel, Suedia şi Austria participă cu trupe în cadrul misiunilor NATO. În plus, Suedia a trecut de la statutul de neutralitate la cel de ne-aliniere, adică ne-integrarea în alianţe militare”. 

Polina Panainte:

Frica dlui Voronin nu e justificată. RM nu are pe agenda politică aderarea la NATO. Această decizie ar presupune modificări constituţionale, iar dreptul de a schimba statutul de neutralitate aparţine exclusiv cetăţenilor RM. Însă, RM poate şi are dreptul să participe în misiuni internaţionale mandatate de ONU, sub egida NATO, UE sau a OSCE. Moldova trebuie să se manifeste şi să se afirme ca un partener de încredere, care împărtăşeşte aceleaşi valori şi promovează aceleaşi principii ca şi statele din comunitatea europeană.