Președintele Nicolae Timofti a arătat că adoptarea Constituției, în 1994, a marcat deschiderea Republicii Moldova către „lumea civilizată din spațiul euro-atlantic”. Pe de altă parte, el nu a ezitat să-i dezvăluie imperfecțiunile. Un defect este chiar modalitatea de alegere a șefului statului de către parlament, în detrimentul unui vot direct, exprimat de cetățeni. Din cauza neputinței deputaților de a alege președintele, legislativul a fost dizolvat de două ori în ultimii cinci ani, iar politicenii au ținut-o dintr-o campanie electorală în alta.
În context, Nicolae Timofti a subliniat că prevederile inadecvate sau cele depășite trebuie modificate periodic, așa cum a procedat Curtea Constituțională cu Articolul 13 vizând denumirea limbii oficiale. După două decenii de ambiguitate, Curtea a decis, în 2013, că limba oficială a Republicii Moldova se numește limba română.
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a avertizat, la rândul său, că fără modificarea Articolului 78 – referitor la modalitatea de alegere a președintelui – există riscul să ne mai confruntăm cu blocaje similare celor din 2009 și 2010.
„Din păcate, ultimul deceniu nu a permis finalizarea reformei constituționale desfășurate în anul 2000, iar procedura parlamentară de alegere a șefului statului rămâne imperfectă. Acest fapt a generat de mai multe ori declanșarea mecanismului de dizolvare a Parlamentului, când urma să fie ales un nou șef al statului. Din cauza faptului că nu a fost revizuit Articolul 78 din Constituție, așa cum de altfel a recomandat și Comisia de la Veneția, există riscul producerii acelorași blocaje pe viitor, fiindcă poate duce la nesfârșit la repetarea acestei proceduri de alegere a președintelui”, a arătat Alexandru Tănase.
În context, el a subliniat că viitorul Parlament, care se va constitui după scrutinul din 30 noiembrie, trebuie să finalizeze reforma constituțională inițiată în 2000, astfel încât să fie evitate blocajele.
El a mai amintit că „din păcate, o bună parte a teritoriului Republicii Moldova încă se află sub control militar străin, iar cetățenii moldoveni din teritoriile ocupate nu beneficiază de protecția drepturilor și libertăților garantate de Constituție”.
„Iarăși, din păcate, o bună parte din valorile constituționale mai rămân a fi ‘enunțuri frumoase’, care abia urmează a fi umplute cu un conținut practic”, a adăugat el.
Președintele Curții Constituționale s-a arătat deschis criticilor, admițând că acestea sunt inevitabile, firești într-o democrație, mai ales că „deciziile nu pot fi pe placul tuturor părților interesate”. Însă, „atitudinile față de deciziile Curții Constituționale reprezintă un indice al maturității politice al actorilor politici și al societății în ansamblu”, a susținut Alexandru Tănase.
Premierul Iurie Leancă a atenționat, la rândul său, că ”uneori uităm de un fapt axiomatic: Constituția nu este o lege convenabilă, necesară doar atunci când unele dintre normele sale sunt adecvate într-o anumită situație, dar care pot fi ignorate atunci când devin indezirabile”. Constituția trebuie să fie respectată întotdeauna, a spus, tot axiomatic, șeful Guvernului.
Desigur că politicienii sunt ispitiți să folosească Legea Fundamentală în propriile interese și încercări de acest fel au fost cu duiumul, dar ”astfel de situații sunt inadmisibile”, a subliniat premierul.
” 20 de ani reprezintă o perioadă foarte scurtă. Dacă însă vom face o evaluare a schimbărilor, vom vedea că s-au făcut destul de multe. Totuși, din punctul de vedere al maturității societății civile, al nivelului de cultură politică și juridică suntem încă la început de drum, dar sunt convins că este un început sigur și ascendent. (…) Constituția a stabilit visul nostru comun despre o țară în care vrem să trăim. Astăzi de fiecare dintre noi și de noi toți împreună depinde când acest vis va deveni realitate”, a adăugat el.
Președintele Comsiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, invitat la eveniment, a evidențiat rolul Curții Consituționale în dezvoltarea democrației din Republica Moldova. El s-a declarat conștient de pericolul ”manipulării” Constituției ”de agenda politică prezentă”. ” Aici rolul jucat de Curtea Constituțională, de a veghea și de a asigura respectarea Legii Fundamentale, este esențial”, a punctat Buquicchio.
La deschiderea conferinței internaționale au luat parte reprezentanți ai instituțiilor publice, juriști de la Chișinău și din străinătate, precum foștii președinți ai Republicii Moldova, Mircea Snegur, Petru Lucinschi și fostul președinte interimar Mihai Ghimpu.
Sura: timpul.md, v.v.
