Consiliul European, atac dur la adresa lui Putin: Rusia trebuie să oprească acțiunile împotriva UE

Conferința de presă a președintelui Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen și a președintelui Consiliului European, Charles Michel, programată inițial după cina de lucru a liderilor europeni, a fost amânată pâmă la sfârșitul reuniunii, așa cum a scris Barend Leyts, pe purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European, pe Twitter.

Anunț important al Consiliului European

“Consiliul European se așteaptă ca Rusia să demonstreze o implicare și un angajament politic mai constructive și să oprească acțiunile împotriva UE și a statelor sale membre, precum și împotriva țărilor terțe”, scrie în concluziile adoptate de Consiliul European privind relațiile cu Rusia.

“Consiliul European solicită Rusiei să își asume responsabilitatea pentru asigurarea punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk ca o condiție cheie pentru orice modificare substanțială a poziției UE. Consiliul European a discutat relațiile cu Rusia pe baza raportului Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă a UE. Uniunea Europeană se angajează să adopte o abordare unită, pe termen lung și strategică, bazată pe cele cinci principii directoare. Consiliul European invită Consiliul, Comisia și Înaltul Reprezentant să continue să le pună în aplicare pe deplin, respectând valorile, principiile și interesele Uniunii Europene, arată Rai News.

În ceea ce privește consolidarea rezilienței noastre, Consiliul European subliniază necesitatea unui răspuns ferm și coordonat din partea UE și a statelor sale membre către orice activitate rău intenționată, perturbatoare sau ilegală a Rusiei, utilizând pe deplin toate instrumentele avute la dispoziția UE și asigurând o coordonare cu partenerii. În acest scop, Consiliul European invită, de asemenea, Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancțiuni economice”.

“Consiliul European reiterează deschiderea Uniunii Europene către un angajament selectiv cu Rusia, în zonele de interes ale UE – continuă concluziile adoptate de Consiliul European privind relațiile cu Rusia – și invită Comisia și Înaltul Reprezentant să dezvolte opțiuni concrete, inclusiv condiționalități și instrumente de pârghie în acest sens, în perspectiva unei examinări a Consiliului cu privire la aspecte precum clima și mediul înconjurător, sănătatea, precum și problemele specifice de politică externă și de securitate și problemele multilaterale, cum ar fi JPCOA (acordul nuclear iranian), Siria și Libia. În acest context, Consiliul European va explora formele și condiționalitățile de dialog cu Rusia”.

“Consiliul European condamnă limitările libertăților fundamentale din Rusia și îngustarea spațiului pentru societatea civilă. Acesta subliniază necesitatea contactelor dintre persoane și sprijinul continuu al UE pentru societatea civilă rusă, organizațiile pentru drepturile omului și mass-media independente. Invită Comisia și Înaltul Reprezentant să facă propuneri în acest sens. Consiliul European își reiterează sprijinul deplin pentru eforturile de restabilire a adevărului, justiției și responsabilității pentru victimele MH17 (zborul Malaysia Airlines) și rudelor acestora și invită statele să coopereze pe deplin la investigațiile legale în curs. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni, va evalua implementarea și va oferi îndrumări suplimentare, dacă va fi necesar”.

Premierul olandez Rutte a exclus că va participa la un eventual summit cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, conform propunerii Franței și Germaniei. Primul ministru estonian Kaja Kallas este, de asemenea, pe aceeași lungime de undă.

“Consiliul European subliniază necesitatea aprofundării și intensificării ulterioare a legăturilor politice, economice și umane și a cooperării cu Partenerii Estici în vederea creșterii rezistenței acestora. În acest context, reamintește declarația Summit-ului Partenerilor Estici din 2017, care recunoaște aspirațiile europene și alegerea europeană a Partenerilor Estici implicați, așa cum se stabilește în acordurile de asociere și în contextul intrării lor în vigoare. De asemenea, subliniază angajamentul său de a aprofunda relațiile cu Asia Centrală”, mai scrie în concluziile adoptate de Consiliul European privind relațiile cu Rusia.

Polemici cu Ungaria privind legea LGBT

Problema nu se află pe agenda oficială, dar a intrat în Consiliul European cu prioritate. Președintele Charles Michel a dorit să se vorbească despre respectarea drepturilor civile în Ungaria cu aprobarea noii legi privind educația sexuală a minorilor.

Chestiunea agită instituțiile europene și statele membre de zile întregi. Mai întâi inițiativa țărilor din Benelux privind o declarație comună împotriva dispoziției de la Budapesta, acuzată de discriminare împotriva persoanelor LGBT, apoi poziția de joi luată de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, care a definit drept rușinoasă măsura Guvernului Orbàn și, în cele din urmă, o escaladare a inițiativelor și declarațiilor care au deschis prima zi a Consiliului European.

Deja la sosirea la Palatul Europa, mulți liderii au emis declarații aprinse. Începând cu primul ministru olandez, Mark Rutte, și cu primul ministru belgian, Alexander De Croo, printre promotorii declarației anti-Ungaria. În momentul intrării sale la summit, premierul maghiar, Victor Orban, și-a exprimat încrederea în utilitatea dispoziției sale, anunțând aprobarea sa finală și cerând ca UE să nu intervină în problemele naționale.

“Este întotdeauna mai bine să citești mai întâi și, apoi, să reacționezi. Am fost un apărător al libertății în regimul comunist, unde homosexualitatea a fost pedepsită. Apăr drepturile copiilor homosexuali, dar această lege nu este despre asta, este despre tot felul de interferențe sexuale, este despre drepturile copiilor și ale părinților, decide că modul în care sunt educați copiii aparține doar părinților”, a spus președintele suveranist, care joi a numit “o rușine” acuzațiile Comisiei Europene. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), Antonio Guterres, și președintele Parlamentului European, Davide Sassoli au vorbit, de asemenea, pe această temă într-o conferință comună. “Nicio discriminare nu este acceptabilă în nicio circumstanță și toate discriminările împotriva persoanelor LGBT sunt total inacceptabile în societățile noastre moderne”, a spus șeful ONU. “Am reamintit Consiliului că trebuie să cerem strictețe de la noi înșine în apărarea statului de drept și am subliniat că unele inițiative ale Ungariei din ultimele zile au stârnit nedumerire în toate instituțiile europene și în statele membre. În acest subiect a intervenit și Orban, spunând că în țara sa nu există încălcări, am subliniat că au existat critici în toate instituțiile și să fie luate în considerare”, a comentat Sassoli.

Comisia Europeană, la rândul său, a trimis o scrisoare foarte detaliată ministrului maghiar al Justiției, Judit Varga, în care în legea Budapestei sunt menționate încălcările directivelor privind serviciile mass-media audiovizuale, privind e-commerce și Carta drepturilor fundamentale. Guvernul Orban are timp până la 30 iunie să răspundă Bruxelles-ului. Apoi, ar putea fi declanșate ulterioare măsuri, cum ar fi procedurile de încălcare a dreptului comunitar până la apelul la Curtea de Justiție a UE, sancțiuni care durează foarte mult.

Între timp, spre seară a venit răspunsul ministrului maghiar al Justiției, Judit Varga, către premierul olandez Rutte, care spusese că nu este loc în Europa pentru țara guvernată de Orban: “Ungaria nu vrea să părăsească Uniunea Europeană. Dimpotrivă, vrem să o salvăm de ipocriți”. Un nou capitol într-o bătălie care va ține mult timp de acum încolo.

Liderii Uniunii Europene, reuniți la summitul de la Bruxelles, au cerut Comisiei “acțiuni imediate și concrete” pentru țările de origine și de tranzit pentru a aborda problema migrației. Este strategia de acțiune privind dimensiunea externă, bazată mai ales pe cooperare, în primul rând financiară, cu țările partenere și, prin urmare, privind protecția frontierelor externe. Despre relocările și reformele de la Dublin se va discuta într-o etapă ulterioară. Între timp, șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre au cerut Comisiei “să prezinte, în strânsă cooperare cu statele membre, planuri de acțiune pentru țările de origine și de tranzit în toamna anului 2021, indicând obiective clare, măsuri suplimentare de sprijin și calendarul concret”. De asemenea, aceștia au solicitat Comisiei “să utilizeze cât mai bine posibil cel puțin 10% din pachetul financiar al NDICI (Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională), precum și finanțările în cadrul altor instrumente relevante, pentru acțiuni referitoare la migrație și să raporteze Consiliului intențiile sale în acest sens până în noiembrie”. Imediat, Consiliul European – care nu s-a ocupat de problema migrației de la summitul din iunie 2018 – a confirmat că “vor fi intensificate parteneriatele și cooperarea avantajoase în mod reciproc cu țările de origine și de tranzit, ca parte integrantă a acțiunii externe a Uniunii Europene”.

“Abordarea va fi pragmatică, flexibilă și pe măsură, se va folosi în mod coordonat, ca Team Europa, de toate instrumentele și stimulentele disponibile ale UE și ale statelor membre și va avea loc în strânsă colaborare cu UNHCR și OIM”, se arată în concluziile summitului. Planul “va trebui să înfrunte toate rutele și să se bazeze pe o abordare globală, înfruntând cauzele profunde, susținând refugiații și persoanele strămutate în regiune, dezvoltând capacități de gestionare a migrației, eliminând contrabanda și traficul, consolidând controlul la frontieră, cooperând în materie de căutare și salvare, înfruntând migrația legală în conformitate cu competențele naționale și garantând repatrierea și reprimirea”. În cele din urmă, Consiliul European “a condamnat și a respins orice încercare a țărilor terțe de a instrumentaliza problema migranților în scopuri politice”.

Consiliul European a revenit asupra situației din Mediterana de Est și relațiilor UE cu Turcia și a reamintit “interesul strategic al UE de a avea un context stabil și sigur în Mediterana de Est și de a dezvolta relații de cooperare reciproc avantajoase cu Turcia”. Aprobă “relaxarea tensiunilor din estul Mediteranei, care trebuie să continue în conformitate cu declarația membrilor Consiliului European din 25 martie 2021”. Consiliul European reiterează faptul că “UE este pregătită să dialogheze cu Turcia înt mod treptat, proporțional și reversibil pentru a intensifica cooperarea într-o serie de domenii de interes comun, cu excepția condiționalităților stabilite în martie și în concluziile precedente ale Consiliului European”. În conformitate cu acest context, “ia act de începerea lucrărilor la nivel tehnic în vederea unui mandat pentru modernizarea uniunii vamale UE-Turcia și reamintește necesitatea de a aborda dificultățile întâmpinate în prezent în implementarea uniunii vamale, asigurând aplicarea sa efectivă în toate statele membre. Acest mandat poate fi adoptat de Consiliu, cu excepția unor îndrumări suplimentare din partea Consiliului European”. Consiliul UE “ia act, de asemenea, de lucrările pregătitoare pentru dialogurile la nivel înalt cu Turcia pe probleme de interes reciproc, precum migrația, sănătatea publică, clima, lupta împotriva terorismului și problemele regionale”. Consiliul European invită Comisia “să prezinte fără întârziere propuneri formale pentru continuarea finanțării pentru refugiații sirieni și comunitățile de primire din Turcia, Iordania, Liban și alte părți ale regiunii, în conformitate cu declarația membrilor Consiliului European din Martie 2021 și în contextul politicii globale a UE privind migrația”. Consiliul European reamintește concluziile sale anterioare și își menține “angajamentul deplin în favoarea unei soluții globale a problemei Ciprului pe baza unei federații bicomunitare și bizonale caracterizate de egalitate politică, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Subliniază importanța statutului de la Varosha și solicită respectarea deplină a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, în special Rezoluțiile 550, 789 și 1251. Regretă faptul că reuniunea informală de la Geneva, sub auspiciile Națiunilor Unite, nu a deschis calea reluării de negocieri formale. Uniunea Europeană va continua să joace un rol activ în susținerea acestui proces”.

“Statul de drept și drepturile fundamentale din Turcia continuă să fie o preocupare esențială. Atacurile asupra partidelor politice, asupra apărătorilor drepturilor omului și asupra mass-media reprezintă contracarări semnificative pentru drepturile omului și sunt în contrast cu obligațiile Turciei de a respecta democrația, statul de drept și drepturile femeilor. Dialogul pe aceste probleme rămâne o parte integrantă a relațiilor dintre UE și Turcia”, subliniază Consiliul UE. În conformitate cu interesul comun al UE și al Turciei pentru pacea și stabilitatea regională, Consiliul European se așteaptă ca Turcia și toți actorii “să aducă o contribuție pozitivă la rezolvarea crizelor regionale”.

“Consiliul European își confirmă angajamentul față de procesul de stabilizare a Libiei sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Alegerile ar trebui să aibă loc, așa cum s-a convenit în foaia de parcurs, pe 24 decembrie 2021, iar rezultatele ar trebui acceptate de toți. Consiliul European solicită progrese în dialogul politic incluziv și deținut de Libia și retragerea imediată a tuturor forțelor și mercenarilor străini”.

“Consiliul European salută punerea în aplicare la timp a măsurilor referitoare la Belarus, în conformitate cu concluziile sale din 24-25 mai 2021. Consiliul European își reiterează apelul pentru eliberarea imediată a tuturor deținuților politici și a persoanelor reținute în mod arbitrar, inclusiv a lui Raman Pratasevich și a Sofiei Sapega și pentru încetarea represiunii societății civile și a mass-mediei independente. Reafirmă dreptul democratic al poporului din Belarus de a-și alege președintele prin noi alegeri libere și corecte”.

“Consiliul European condamnă recentele activități cibernetice dăunătoare împotriva statelor membre, inclusiv în Irlanda și Polonia. Invită Consiliul să ia în considerare măsurile adecvate în cadrul instrumentelor diplomației informatice”.