Nu lipsesc nici vocile care clamează că istoria şi geografia nu mai trebuie nimănui. De fiecare dată când aud astfel de lamentaţii mi se pare că poate fi valabilă teoria conform căreia sclavii plâng după lanţuri.
Grecia antică ne-a lăsat două modele de educaţie: Atena şi Sparta. Cetăţenii atenieni trebuiau să aibă trei calităţi – să fie curajoşi, înţelepţi şi drepţi. Spartanii aveau nevoie doar de o singură calitate – să fie curajoşi (prin comparaţie, dacilor le erau recunoscute două calităţi – curajul şi simţul dreptăţii, le lipsea înţelepciunea). Cetăţenii atenieni erau pregătiţi pentru a fi buni soldaţi, buni politicieni şi buni judecători. Cetăţenii spartani erau pregătiţi pentru a fi cei mai buni soldaţi, ceea ce îi transforma în sclavii propriei cetăţi. Un spartan nu ştia să facă altceva decât să ucidă – şi nu era în principiu nicio diferenţă între un spartan şi un sclav fierar sau un sclav olar. Un atenian putea face orice după ce beneficiase de o educaţie în care îi fuseseră inoculate toate cunoştinţele epocii sale. De altfel, nimeni nu călătoreşte pentru a vedea ruinele Spartei (oricât de admirat ar fi curajul spartanilor) – esenţa civilizaţiei greceşti este considerată Atena, acolo unde poţi vedea cele mai impresionante clădiri ale antichităţii.
Un tehnician ultraspecializat şi lipsit de cultură generală este în continuare un sclav, chiar şi în ziua de azi. Poate că din punct de vedere juridic este o persoană liberă, însă va fi legat pentru totdeauna de meseria lui şi va fi dependent de piaţa muncii. Lipsit de cultură generală şi de capacitatea proprie de analiză, un astfel de tehnician nu va sesiza la timp schimbările din societate şi nu va şti când să ia decizia de a-şi schimba profesia sau nu va fi în stare să şi-o schimbe.
Părinţii şi elevii care spun că nu au nevoie de literatură sau de istorie pentru meseria de mecanic de automobile greşesc profund. Orice mecanic auto este şi cetăţean, iar fără studiul limbii materne şi al istoriei va fi un cetăţean cu o gândire şchioapă. Materiile din liceu, aşa multe şi stufoase cum sunt ele, asigură o cultură generală, un bagaj de cunoştinţe care permit oricărui om să poată alege între bine şi rău. Există, fără îndoială, atracţia unei specializări unice care să aducă venituri mari, însă un astfel de tehnician rămâne un sclav modern şi nimic mai mult.
Nici sovieticii nu au îndrăznit să meargă în această direcţie. De fapt, sovieticii au promovat cât mai mult cultura generală în şcoală – aveau nevoie de convingerea maselor că materialismul dialectic reprezintă forma supremă de ideologie. Iar materialismul dialectic îşi începea istoria tocmai din vremea grecilor antici. În mod paradoxal, această insistenţă pentru cultura generală a semănat germenii căderii imperiului sovietic: chiar şi în condiţiile unui studiu trunchiat, un om inteligent îşi putea da seama de găunoşenia materialismului dialectic. Nici sovieticii nu au îndrăznit să îi transforme pe oameni în sclavi lipsiţi de cultură generală – de asta mă înspăimântă cererea copiilor şi părinţilor de azi de a fi făcuţi robi lipsiţi de cunoaştere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
