Republica Moldova a fost inclusă în Platforma Coridorului Marea Neagră–Marea Egee, printr-un memorandum semnat de România, Bulgaria și Grecia, care extinde coridoarele europene de transport spre Moldova și Ucraina. Decizia plasează țara într-un proiect de infrastructură cu miză strategică majoră, ce vizează nu doar legături comerciale mai rapide, ci și repoziționarea Moldovei pe harta marilor rute de transport ale Europei. Pentru Chișinău, intrarea în această platformă înseamnă trecerea de la statutul de periferie logistică la unul de verigă într-un lanț regional de conectivitate.
Proiectul prevede trei axe principale de transport – Centrală, Estică și Vestică – care integrează căi ferate, drumuri, porturi, aeroporturi și navigație pe Dunăre. Fiecare axă este gândită ca un culoar multimodal, capabil să asigure fluxuri de mărfuri și călători între Marea Neagră, Marea Egee și interiorul continentului. Prin includerea Moldovei și Ucrainei în această arhitectură, coridorul nu mai este doar o inițiativă a statelor membre UE din regiune, ci capătă dimensiune est-europeană, cu impact direct asupra comerțului și transportului din spațiul post-sovietic.
Pentru Republica Moldova, elementul-cheie este extinderea Axei Centrale până la punctul de frontieră Ungheni. Această prelungire creează o legătură directă între infrastructura moldovenească și rețelele europene de transport, facilitând atât exporturile de mărfuri, cât și importurile de bunuri și servicii. Practic, Ungheni devine o poartă oficială de intrare a coridorului în Moldova, cu potențial de a atrage investiții în căi ferate modernizate, drumuri mai bune și terminale logistice capabile să preia creșterea volumelor de trafic.
Componenta feroviară este esențială pentru competitivitatea economică, mai ales în contextul în care tot mai multe fluxuri comerciale sunt redirecționate dinspre est către rute sigure, prin state partenere ale UE. Integrarea în coridor presupune, pe termen mediu, sincronizarea standardelor de infrastructură, reducerea blocajelor birocratice la frontieră și crearea unor lanțuri logistice care să reducă timpul și costurile de transport pentru exportatorii moldoveni. Pentru sectoare precum agricultura, industria alimentară sau producția industrială, accesul la o infrastructură de acest tip poate însemna piețe noi și contracte mai stabile.
Miza proiectului nu este doar economică, ci și strategică. Extinderea coridoarelor europene de transport spre Republica Moldova și Ucraina contribuie la întărirea conectivității transfrontaliere într-o regiune marcată de război și presiuni geopolitice. Pentru Chișinău, participarea la Platforma Coridorului Marea Neagră–Marea Egee înseamnă ancorarea mai profundă în spațiul european, nu doar la nivel politic, ci și prin infrastructură concretă, care leagă țara de porturi maritime, huburi logistice și rețele rutiere și feroviare de interes continental.
În acest context, inițiativa este privită ca un pas important în integrarea economică a Republicii Moldova în spațiul european. Coridorul poate deveni un instrument prin care statul să-și crească reziliența economică, să-și diversifice rutele de export, să reducă dependențele vechi și să atragă investitori interesați de un culoar sigur între estul și sudul Europei. Rămâne ca autoritățile de la Chișinău să valorifice această oportunitate prin proiecte concrete de modernizare internă, pentru ca includerea pe hartă să se traducă în beneficii reale pentru economie și cetățeni.
