– A fi femeie deputat înseamnă să fii profesionistă în domeniul pe care l-ai profesat înainte de a veni în politică. Să ştii să-ţi asumi responsabilitatea, să însuşeşti mereu domenii noi de activitate, să ştii să comunici, să fii foarte rezistentă fizic şi emoţional. O femeie deputat poate ajunge prin muncă şi perseverenţă lider de opinie, lider în propriul partid, iar în cazurile cele mai fericite poate deveni credibilă în ochii cetăţenilor.
– Toate acestea o costă însă mulţi nervi şi stres – cel puţin aşa se văd lucrurile de la o parte…
– Astăzi, sunt mai puţin vulnerabilă la permanentele situaţii de stres, la faptul că nu ştii exact ce agendă de lucru vei avea mâine. Faptul că am rezistat, am perseverat alături de colegii mei liberali trei campanii electorale parlamentare (aprilie 2009, iulie 2009, noiembrie 2010), un referendum (septembrie 2010), două tururi în alegerile locale din mai 2011, alegerea preşedintelui RM (martie 2012) vorbeşte despre faptul că am devenit mai puternică. Şi asta este o schimbare în bine.
– Aveţi trei feciori – ca trei flori, ar zice cântecul. Cu ce se ocupă, ce părere au despre faptul că v-aţi implicat în politică?
– Am trei feciori minunaţi, pe care i-am crescut şi educat în spiritul credinţei în Dumnezeu şi al dragostei de neam românesc. Cele mai luminoase pagini din viaţa mea sunt legate de propria-mi copilărie şi de copilăria feciorilor mei, alături de care m-am simţit împlinită şi fericită pentru reuşitele lor, neliniştită atunci când ne ciocneam de anumite probleme la grădiniţă, şcoală, universitate sau chestiuni care sunt extrem de importante la anumite vârste.
Cel mai mare, Lucian, este doctor în biologie, lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Theodor şi Leonard sunt firi artistice, scriu versuri şi muzică, deşi au studii superioare în domeniul economic şi sunt angajaţi conform acestui profil. „Din artă, în R. Moldova nu trăieşti, mamă”, au dedus ei după mai multe încercări de a face doar artă.
Acum sunt mari şi independenţi, dar inima de mamă tot la ei cu gândul mă duce în fiecare zi, în fiecare clipă. Comunicăm, vorbim zilnic, ne vedem mai rar decât am fi vrut, dar sunt copii înţelegători, acceptă cu înţelepciune activitatea mea politică şi mă roagă să fac tot posibilul să nu vină din nou comuniştii la putere.
– Ce contează mai mult în politică – spiritul conciliant al femeii sau calitatea ei de luptător?
– Pentru o femeie deputat este foarte important să fie luptătoare şi consecventă, dar totodată înţeleaptă şi conciliantă la nevoie. Echipa din care fac parte îmi oferă spaţiu suficient pentru a-mi exprima ideile, a promova proiecte de legi, în special cele ce se referă la libertatea de exprimare şi libertatea mass-media. Mă simt responsabilă în faţa colegilor mei de la Compania „Teleradio-Moldova” cu care am stat pe baricade în anii guvernării comuniste, protestând împotriva cenzurii la această instituţie, de aceea insist pe îmbunătăţirea cadrului legal din spaţiul mass-media. Am convins partenerii de Alianţă să votăm legi importante din domeniu: Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea cu privire la deetatizarea presei periodice publice, legi care au fost foarte apreciate de către instituţiile internaţionale. De doi ani încerc să conving colegii de Alianţă să ne asumăm votarea unui nou Cod al Audiovizualului, pe care l-am elaborat cu sprijinul instituţiilor europene. E greu să răzbaţi interesele de grup sau de partid ale unor deputaţi atunci când e vorba de presă, dar şi jurnaliştii noștri neglijează uneori normele deontologice. Fenomenul coruperii presei, cu mare părere de rău, şi-a făcut loc şi în spaţiul puterii a patra din R. Moldova.
– Apropo de puterea a patra, ce aţi putea spune despre femeile din presa naţională?
– Şi în domeniul mass-media, femeile sunt prezente la posturile unde se munceşte mult, iar salariile sunt mai mici. Majoritatea directorilor de instituţii media sunt bărbaţi, iar reporteri sunt doamne şi domnişoare. Nici în această breaslă nu există solidaritate feminină, pentru că jurnalistele preferă să discute, să ia interviuri de la deputaţi, lideri-bărbaţi. Pe noi, politicienele, ne invită de obicei la emisiuni de 8 Martie sau ne întreabă despre cum pregătim bucatele de Crăciun sau Paşte şi ce branduri de haine preferăm. Trebuie să ştiți că femeile gândesc foarte bine şi pe alte dimensiuni, cum ar fi cea economică, juridică, agrară sau de securitate a statului…
– Între femeile din actualul parlament câtă solidaritate există?
– Cu siguranţă, dacă am fi mai solidare, am fi mult mai eficiente. Cu părere de rău, la noi toate domeniile sunt extrem de politizate şi atunci când apar situaţii de solidarizare a femeilor deputate prevalează instrucţiunea partinică. În aşa fel nu am reuşit să creăm grupul femeilor deputate din Parlamentul R. Moldova şi nici chiar grupul femeilor deputate din Alianţa pentru Integrare Europeană.
Trebuie să depăşim animozităţile existente astăzi şi să promovăm viziunile, ideile, abordările specifice femeilor. Orice proiect de lege trebuie privit şi prin ochelarii femeilor, care sunt mult mai aproape de problemele oamenilor.
– Ca preşedintă a unei organizaţii de femei, sunteţi mulţumită de gradul de implicare a femeilor în viaţa publică?
– Femeile au nevoie de sprijin, de încurajare, de apreciere a muncii lor. Din păcate, ele sunt foarte legate de responsabilităţile din familie şi uneori e complicat să împaci viaţa profesională, socială cu cea personală, familială. De mai mulți ani organizez diverse seminare, traininguri, mese rotunde, conferinţe internaţionale pentru a dezvolta abilitățile de lider ale femeilor şi a le convinge că pot reuşi. Sunt convinsă că femeile pot şi trebuie să participe la luarea deciziilor în diverse domenii, ele pot fi lidere bune, corecte, cooperante.
– O bună parte din ele muncesc în străinătate. Cum le-am putea întoarce acasă, în familiile lor?
– Doar dezvoltarea societăţii noastre, reformele, lupta cu corupţia, supremaţia legii, integrarea europeană pot întoarce cetăţenii noştri acasă. Fără locuri de muncă, fără condiţii favorabile dezvoltării businessului mic şi mijlociu, fără servicii de calitate în sănătate, fără educaţie de calitate pentru toți copiii, începând cu creşa sau grădiniţa, nici cei rămaşi acasă nu pot să o ducă bine. Cei care au trăit şi au muncit în Europa cu greu se adaptează la condiţiile din RM. Trebuie să aducem Europa la noi acasă.
– Povestiţi-ne o întâmplare de la întâlnirile cu cetăţenii, care v-a impresionat cel mai mult…
– În timpul audierilor săptămânale ale cetăţenilor, vizitelor din teritoriu am constatat că oamenii noştri sunt îngăduitori şi buni, înţelepţi şi înţelegători, dar săraci. Unele partide parazitează tocmai pe aceste calități ale cetăţenilor. Dar întâlneşti în satele noastre persoane foarte luminate şi inteligente. În 2009, o bătrână de 93 de ani mi-a povestit cum a refuzat să voteze în prezenţa celor care au venit cu urna mobilă de vot la ea. A zis că votul e secret şi a plecat cu buletinul de vot în altă cameră. Eu cred în bunul-simţ al cetăţenilor noştri.
– Ce personalităţi marcante vă inspiră în momentele mai dificile, dacă aveţi asemenea momente?
– Toată lumea are momente de oboseală, de incertitudine, de frică, de singurătate. Deputaţii, la fel, sunt frământaţi de îndoieli, cântăresc dacă fac bine sau nu. Mă inspiră femeile de succes. Avem un proiect cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare care presupune întâlniri lunare cu doamne de succes din Europa. Din discuţiile purtate cu ele înveţi multe lucruri practice, inclusiv cum să coabitezi în lumea politicului masculinizat. Modele pentru mine sunt femeile puternice care ştiu să-şi impună punctul de vedere, să-şi apere zona de libertate, să-i ajute pe cei din jur… Din lumea politicului acestea sunt Margaret Thatcher, Hillary Clinton sau Tarja Halonen.
– Dacă nu intervin nori negri şi parlamentul îşi va continua mandatul, ce idei îşi aşteaptă rândul în agenda dvs. de deputat?
– Vreau să conving partenerii de Alianţă să dezbatem şi să adoptăm un nou Cod al Audiovizualului, să îmbunătăţim cadrul legal în ceea ce priveşte combaterea violenţei în familie, să îmbunătăţim calitatea serviciilor oferite de stat mamelor, calitatea educaţiei în grădiniţe, şcoli, licee, să ne gândim şi la sprijinul culturii din partea statului. Preşedinta Finlandei, Tarja Halonen, a reuşit să ridice bunăstarea finlandezilor la un nivel foarte înalt pe plan mondial prin politici de stat orientate spre educaţie, cultură şi promovarea femeilor.
– Cum vedeţi R. Moldova peste cinci ani? Vor fi femeile noastre mai mulţumite de viaţă?
– Sunt optimistă. Cred că peste cinci ani vom fi cu un pas mai aproape de fraţii noștri din Europa, iar femeile vor fi primele care vor simţi beneficiile unei democraţii mai stabile.
Timpul Suplimentul Femeia
