Autoarea studiului, Claudia Silaghi, spune că Centrul Român pentru Politici Europene a fost interesat de ce se întâmplă cu studenţii din Republica Moldova care vin în România. Studiul s-a bazat pe date obţinute de la 24 de universităţi din cele 44 din România care acordă burse pentru tinerii de dincolo de Prut. Au fost completate 194 de chestionare online de către studenţi şi absolvenţi din Republica Moldova, bursieri ai statului român.

Principala concluzie a studiului este că intenţia bună, de asistenţă şi sprijin pentru tinerii din Republica Moldova, concretizată în creşterea numărului de burse acordate anual de statul român este practic subminată de proasta implementare şi gestionarea deficientă.

În mediul universitar, de pildă, în 2011-2012 au fost scoase la concurs 2.580 de burse, iar 36% dintre acestea au rămas neocupate. Potrivit raportului citat, doar 56% dintre studenţii din Republica Moldova, bursieri ai statului român, îşi finalizează studiile cu o diplomă universitară. Restul de 44% fie renunţă la studii, fie sunt exmatriculaţi, fie sunt absolvenţi fără diplomă, fie solicită prelungirea perioadei de studiu sau un transfer la alte universităţi din România.

Numărul burselor neacordate, în creştere

În acest an universitar, de exemplu, au fost acordate doar 1.594 de burse din cele 2.480 scoase la concurs, potrivit datelor obţinute de la Ministerul Educaţiei şi de la universtăţile în cauză. Dacă în 2008-2009, au fost scoase la concurs 1.277 de burse, după 2009, odată cu schimbarea conducerii politice de la Chişinău, a crescut deschiderea faţă de România şi, implicit, numărul acestor burse sponsorizate de statul român. În anii universitari 2009-2010 şi 2010-2011, 23% dintre studenţii din Republica Moldova, admişi la studii în România, au refuzat de la început bursa şi nu s-au mai prezentat la studii. Care ar fi cauzele acestei situaţii?

Printre problemele enumerate de sursa citată, se află şi publicarea metodologiei de admitere şi a locurilor libere în universităţi, de către Ministerul Educaţiei, cu doar câteva zile înainte de admiterea propriu-zisă. În acest caz, candidaţii nu au timp să-şi pregătească documentele necesare înscrierii şi sunt nevoiţi să apeleze la surse alternative de informare, precum forumurile de discuţii sau colegii mai mari care studiază deja în România.

O altă degringoladă se petrece în vremea înscrierilor, la misiunile diplomatice ale României din Republica Moldova (Chişinău, Bălţi şi Cahul), din cauza lipsei de informare şi a cozilor care se formează. Pentru a veni în sprijinul candidaţilor, organizaţiile studenţilor basarabeni au decis să îi ajute pe candidaţi în timpul depunerii actelor necesare la ambasade şi consulate.

O altă problemă este faptul că admiterea are loc în funcţie de media de absolvire a liceului şi locurile libere la fiecare universitate, iar un candidat poate opta doar pentru trei universităţi şi trei specializări. Astfel, dacă un student cu note foarte bune aplică la facultăţi de prestigiu, el are şanse mai mici să intre, decât unul cu rezultate mai slabe, dar care vrea neapărat să studieze în România şi se înscrie la universităţi sau specializări unde concurenţa e mai scăzută.
Dificultăţi birocratice

Apar apoi dificultăţi în obţinerea vizei, înmatricularea şi obţinerea unui loc în cămin, iar pentru cei din sediunea a doua, toamna, timpul fiind mult prea scurt pentru a reuşi toate acestea în timp util. Dacă rezultatele se afişează în 27 septembrie şi viitorul student trebuie să se prezinte la facultate în 1 octombrie, pentru a confirma locul ocupat, nu va avea timp suficient să obţină viza de studii, a cărei eliberare durează 10 zile. Este un cerc vicios între MAE, MECTS şi universităţi, nerezolvat încă.

Problemele semnalate se referă şi la cazare (există anul acesta 5.000 de buriseri pentru învăţământul preuniveristar, universitar şi postuniversitar), dar sunt doar 2.000 de locuri în cămine, precizau studenţii intervievaţi. iar bursele se acordă de la începutul până la sfârşitul studiilor, tinerii nefiind motivaţi să înveţe pentru a le obţine. Ei primesc 65 de euro pe lună (cei admişi în prima sesiune doar) în universităţi şi 75 euro pe lună pentru studii postuniversitare. În prezent, doar 10% dintre burse se acordă pentru masterat, deşi importanţa acestuia a crescut după aplicarea sistemului Bologna.

Şi, în fine, se pune problema ce se întâmplă cu aceşti absolvenţi bursieri ai statului român, la finalul studiilor? Din păcate nu există nicio statistică a parcursului lor academic şi profesional, iar CRPE face o astfel de recomandare celor în drept, demersuri de acest gen existând şi din partea studenţilor, neconcretizate încă.

Din interviurile şi chestionarele aplicate a rezultat faptul că 82% dintre absolvenţi rămân în România sau obţin cetăţenia română şi pleacă în alte ţări şi doar 17% decid să se întoarcă în ţara natală.

Via Evz.ro