Credincioșii de stil vechi se pregătesc pentru ajunul Crăciunului

Unii creştini ajunează în această zi, adică nu mănâncă nimic până la apusul soarelui, respectând postul mai aspru din preziua unei sărbători mari.

Ajunul Crăciunului este şi ultima zi în care credincioşii se spovedesc în biserici pentru ca în ziua sărbătorii să se poată împărtăşi.

Postul Crăciunului se încheie pe 6 ianuarie, iar pe 7 ianuarie, în ziua praznicului Nașterii Domnului, în Biserica Ortodoxă se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare.

În cursul nopţii, în mai multe zone din ţară copiii merg cu Moş Ajunul cântând colinde şi strigând „Bună-dimineaţa la Moş Ajun”. Colindătorii simbolizează îngerii şi pe păstorii care au fost primii vestitori ai Naşterii lui Iisus în ieslea din Betlehem.

Astăzi preoţii merg pe la casele oamenilor cu Icoana Naşterii Domnului vestind venirea lui Hristos în lume prin intonarea cântării specifice sărbătorii numită Tropar.

Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, când copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.

După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită "Cina Sfântă", după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.

Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi și Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris.

Sursa: trm/agerpres