Pentru a întâmpina cum se cuvinte această mare sărbătoare, a Bobotezei, credincioșii țin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineață Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuți.
"Oamenii se pregătesc pentru a preîntâmpina cum se poate mai bine marea sărbătoare și de aceea, înaintea zilei de Bobotează avem o zi în care se ajunează, adică Ajunul Botezului. Este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului", a declarat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezați, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioșilor și să se împărtășească.
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie, și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.
Botezului Domnului, Bobotează, cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare şi tradiţii, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul, aceasta fiind una dintre cele mai cunoscute superstiţii de Bobotează. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi, aceasta fiind o altă tradiţie de Bobotează.
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează. Iordănitul femeilor
Iordănitul femeilor este un alt obicei de Bobotează. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. În dimineaţa de Bobotează ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează. Noaptea în care animalele vorbesc
De asemenea, potrivit obiceiului, în ajunul sărbătorii de Bobotează în casele romanilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuse” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. „Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Există tradiţia de Bobotează că, strigând „Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Superstiţia mai spune că la Bobotează nu se spala rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
Luna ianuarie este o perioadă care abundă în sărbători, a mai spus părintele Stoica.
La 1 ianuarie, Biserica a prăznuit Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului și tot atunci creștinii ortodocși l-au cinstit pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare.
Botezul Domnului sau Boboteaza este sărbătorită, ca în fiecare an, la 6 ianuarie, când în toate lăcașurile de cult ortodoxe se oficiază slujba Aghesmei Mari. Slujba sfințirii apei se poate face atât în Ajun, cat și în dimineața zilei de Bobotează și amintește de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului.
La 7 ianuarie, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului.
Pe 10 ianuarie, în calendar este menționat Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești. Sfântul este prăznuit în mod deosebit în județul Bacău, dar și în Capitală, o parte din moaștele sale aflându-se la Mănăstirea Christiana. Apoi, Cuviosul Antonie cel Mare, ocrotitor al multor lăcașuri de cult din țara noastră, este cinstit la 17 ianuarie.Pe 21 ianuarie este pomenit Cuviosul Maxim Mărturisitorul, pe 25 ianuarie, Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, iar, în penultima zi a lunii, este sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.
sursa: amosnews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
