CSI / Rusia

(CRIZA DIN UCRAINA – FOTO/VIDEO) Cronologia evenimentelor

În aceeași zi, legiuitorul rus a aprobat prezența militarilor ruși în Crimeea și estul Ucrainei. Totodată oficialii ruși au continuat să susțină că prezența forțelor militare ruse în Crimeea nu încalcă niciun acord existent între Rusia și Ucraina. Răspunsul ucrainean a fost moderat până acum, fără nicio acțiune militară din partea guvernului Ucrainei, care a fost instalat la Kiev cu mai puțin de o săptămână înainte de ocupație. Totodată, parlamentul ucrainean a solicitat ca semnatarii Memorandumului de la Budapesta să își reafirme angajamentul față de principiile garantate prin acest tratat. Conform acordului bilateral între Ucraina și Rusia cu privire la staționarea unor structuri militare ruse până în 2047, Rusia poate avea circa 25 de mii de militari, peste 500 de nave în portul de la Sevastopol, 100 de guri de tun cu calibru 100 mm și 22 de avioane de luptă.Toate informațiile privind mișcările de trupe trebuiesc trimise Kiev-ului de către partea rusă, iar militarii ruși trebuie să rămână în anumite zone prestabilite.

Potrivit președintelui rus Vladimir Putin, trupele din Crimeea au doar rolul de a proteja activele militare rusești conform tratatelor bilaterale ruso-ucrainene, în timp ce "grupuri de autoapărare" și nu armata rusă au preluat controlul asupra infrastructurii și instalațiilor militare din Crimeea. Într-un interviu televizat din 17 aprilie 2014 Putin a spus tocmai opusul vorbelor sale anterioare, recunoscând că în Crimeea au acționat soldați ruși fără însemne.

Departamentul de Stat American a precizat că aceste trupe înarmate fără însemne militare vorbesc rusă și au echipamente militare (grele) cu număr de Rusia și neaccesibile cetățenilor de rând. Politicienii ruși sunt de acord că guvernul ucrainean este nelegitim și că Ianukovici rămâne liderul legitim al Ucrainei. Conform președintelui rus Vladimir Putin, Kievul a încercat să destabilizeze situația din Crimeea, Parlamentul ucrainean se află sub influența extremiștilor și teroriștilor și că bazele militare ruse, dar și populația rusofonă în general, se află în pericol. Potrivit oficialilor ruși, în Ucraina ar avea loc o criza umanitară și sute de mii de oameni ar fi fugit din țară spre Rusia, în căutarea unui refugiu, fără a preciza câți dintre aceștia au plecat de fapt la muncă în Rusia. Conform Rusiei, acțiunile SUA și UE de a tolera o lovitură de stat la Kiev ar reprezenta o încălcare a Memorandumului de la Budapesta, care garanta integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei.

În timp ce Federația Rusă neagă vehement că ar avea trupe armate în zona de conflict din sud-estul Ucrainei, pe 21 ianuarie 2015, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a declarat că peste 9.000 de militari ruși se află pe teritoriul Ucrainei.

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR

1 Decembrie 2013 – Poliția ucraineană aplică violența asupra studenților ce protestează în Piața Independenței din Kiev după eșecul președintelui Viktor Ianukovici de a semna acordul cu UE.

20 februarie 2014 – Peste 100 de persoane au fost ucIși în doar 48 de ore în urma confruntărilor dintre protestatari și poliție și după ce lunetiștii guvernamentali au deschis focul

22 februarie 2014 – Viktor Ianukovici, președintele Ucrainei, fuge de la Kiev

27 februarie 2014 – Separatiștii pro-ruși ocupă clădirile importante din Simferopol, capitala peninsulei ucrainene, Crimeea.

16 martie 2014 – 97% dintre cetățenii din Crimeea votează pentru alipirea la Rusia în cadrul unui referendum condamnat de Occident ca fiind un fals. Două zile mai târziu, Vladimir Putin, președintele Rusiei, semnează o lege care include Crimeea în teritoriile Rusiei.

7 aprilie 2014 – Protestatarii ocupă clădirile guvernamentale din Kharkiv, Donetsk și Luhansk în estul Ucrainei
11 mai 2014 – republicile populare Donețk și Lugansk își declară independența în urma unui referendum
25 mai 2014 – Petro Poroșenko este ales președintele Ucrainei
27 iunie 2014 – UE semnează un acord comercial cu Ucraina, fapt refuzat de Viktor Ianukovici care a și stârnit protestele de la Kiev la sfârșitul anului 2013
17 iulie 2014 – un avion al companiei Malaysia Airlines cu 298 de pasageri este doborât de către separatiștii pro-ruși
31 iulie 2014 – UE este de acord să aplice sancțiuni economice, să limiteze accesul băncilor rusești și companiilor petroliere la finanțare 
5 septembrie 2014 – Rebelii, Ucraina, Rusia și OSCE semnează un acord de pace la Minsk
22 ianuarie 2015 – Trupele ucrainene sunt invadate de separatiștii pro-ruși pe aeroportul din Donețk
5 februarie 2015 – Secretarul de stat american, John Kerry pleacă la Kiev. Francois Hollande și Angela Merkel anunță noi inițiative surprize de pace
12 februarie 2015 – Liderii din Ucraina, Rusia, Germania și Franța acceptă în cadrul discuțiilor la Minsk, Belarus, un acord pentru a pune capăt luptei in estul Ucrainei 

2 martie 2015 – Organizația Națiunilor Unite avertizează că 6.000 de persoane au fost ucise în estul Ucrainei din aprilie 2014, iar violența continuă 

sursa: telegraph.co.uk

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *