Timp de acești patru ani PCRM a fost implicat în numeroase scandaluri în interior, iar în cadrul parlamentului, deputații comuniști s-au evidențiat prin nenumărate moțiuni simple sau de cenzură înaintate și respinse, prin absențe nemotivate și boicoturi. În contextul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie a.c., se pune întrebarea cu ce s-a ocupat opoziția în acești ani, de crede că merită să ocupe scaunele parlamentare?

Statistici rușinoase pentru PCRM

Conform Secretariatului Parlamentului, în perioada 28 decembrie 2010 – 31 decembrie 2013, în total în cadrul ședințelor plenare au fost înaintate peste 1,4 mii de proiecte de legi, dintre care 112 au fost retrase. Statistica arată că cei 34 de deputați comuniști au înaintat doar 8 la sută din totalul proiectelor dezbătute în parlament. Asta în timp ce președintele R. Moldova a înaintat 5,3% din proiecte.

Perioada „de glorie” a fracțiunii comuniste a fost anul 2012, când au avut loc 67 ședințe de parlament. Pe parcursul acestora, comuniștii au lipsit de 114 ori, 12 absențe fiind nemotivate. Mai mult, în aceste cifre nu este inclusă perioada februarie – 8 iunie, când fracțiunea PCRM a boicotat ședințele în plen ale parlamentului. Atunci PCRM nu s-a prezentat la 31 de ședințe și au înregistrat 1219 absențe nemotivate.

Conform datelor oficiale, doar în 2013, deputații PCRM, în decursul a 64 de ședințe, au avut 127 de absențe, dintre care 28 sunt nemotivate, 45 – la cerere, una – în semn de protest, celelalte fiind pe motiv de deplasări sau concedii medicale. În această perioadă, în parlament au fost adoptate 343 de acte legislative, inclusiv 226 de legi şi 117 hotărâri.

De menționat este faptul că deputații comuniști au continuat să-și ridice salariile de aproximativ 8-9 mii de lei pe lună în pofida absențelor nemotivate și perioadelor îndelungate de „boicotare” a ședințelor parlamentare.

Populism și provocări

Rolul principal al opoziției, în general, este de a pune la îndoială parlamentul și a-l trage la răspundere în caz de necesitate. Totuși, fracțiunea comunistă în perioada legislaturii a XIX-a s-a remarcat prin altceva.

Un exemplu elocvent este capul de listă al partidului, Vladimir Voronin, care pe parcursul ultimilor patru ani a inițiat doar 33 de proiecte legislative, dintre care 11 au fost respinse, șapte au fost moțiuni simple sau de cenzură, iar alte șapte cu modificări și completări de legi – virgule, combinații de cuvinte etc. O mare parte dintre inițiativele lansate de Vladimir Voronin ar putea ușor fi acuzate de populism. Printre acestea și proiectul legii cu privire la statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, care este în proces de examinare. În nota informativă, comuniștii explică importanța interzicerii amplasării forţelor militare străine pe teritoriul țării, neparticiparea la acţiuni militare şi tratate internaţionale în domeniul militar. Toate astea după opt ani petrecuți la cârma țării, timp în care armata nr. 14 a stat nestânjenită în Transnistria.
În lista de proiecte lansate de liderul opoziției se evidențiază și cel privind inadmisibilitatea acţiunilor de reabilitare a nazismului și eroizare a criminalilor nazişti, cel prin care condamnă retragerea licenței postului TV NIT, sau proiectul care cere ca raioanelor, cu o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria sau cultura statului, prin lege, să li se atribuie statutul de raion național-cultural.
Totuși, unul dintre cele mai controversate este proiectul care cere declararea anului 2015 – „Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei”. „Acest eveniment are o importanță istorică deosebită atât pentru popoarele statelor-membre ale CSI, cât și pentru întreaga lume. Milioane de oameni au plătit cu sângele lor, viețile lor pentru pace pe pământ, pentru o viață liberă și fericită”, zic comuniștii în nota informativă. Un alt proiect cere sărbătorirea aniversării a 655 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc.

Cea de-a doua pe lista candidaților la funcția de deputat în parlament din partea PCRM este Maria Postoico, care a urcat o poziție în locul lui Iurie Muntean. Aceasta a avut 54 inițiative legislative, dintre care doar 16 au fost adoptate. Cu excepția proiectelor prin care se solicită modificarea sau completarea unor legi, moțiunilor, se evidențiază proiectul privind abrogarea Hotărârii Parlamentului privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Prin această inițiativă comuniștii își manifestau dezacordul față de legea care condamna regimul comunist totalitar din republica Sovietică Socialistă Moldovenească și interzice utilizarea pe teritoriul RM în scopuri politice și de propagandă a simbolurilor regimului comunist totalitar.

Lista cu inițiativele legislative ale fracțiunii comuniste ar putea continua cu enumerarea multiplelor solicitări de modificări și completări ale unor legi. Din cele peste 100 de proiecte lansate de comuniști acestea sunt 79 la număr. Altele nouă sunt moțiuni simple sau de cenzură și zece sunt proiecte de hotărâre privind revocarea cuiva din parlament.

Deși activitatea fracțiunii, fie inițiativele aprobate sau respinse, nu poate fi lăudată, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, într-o conferință de presă, pe 10 octombrie, declară cu încredere că dispune de o experienţă de guvernare serioasă.