Cum arată, în realitate, economia Rusiei. „E greu de imaginat că războiul ar putea dura încă 10 luni fără să aducă un cataclism”

În timp ce mulți analiști și observatori se așteptau ca economia Rusiei să se prăbușească sub greutatea războiului din Ucraina și a valului de sancțiuni occidentale, de fapt țara a părut surprinzător de rezistentă pe parcursul lui 2022.

Șefa Băncii Centrale a Rusiei a declarat în decembrie că PIB-ul Rusiei se va contracta cu doar 3% în 2022, în timp ce președintele Vladimir Putin a prezis o scădere de 2,5%.

„Economia rusă a supraviețuit anului 2022”, a declarat, pentru The Moscow Times, economistul Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP).

„Dar încă nu putem spune că a supraviețuit sancțiunilor, deoarece acestea încă se desfășoară”.

Economiști precum Kluge avertizează că, în spatele statisticilor aparent pozitive de sfârșit de an, există numeroase semne de vremuri mai întunecate.

Și nici măcar cifrele PIB nu sunt atât de roz pe cât ar putea părea.

Includerea în cifrele PIB a lunilor ianuarie și februarie, neatinse de sancțiuni, creează o imagine înșelătoare privind pierderile economice reale ale Rusiei. Totodată, economiștii subliniază că pierderile economice ale Rusiei, legate de război, sunt semnificativ mai mari deoarece anterior invaziei așteptările fuseseră ca economia să crească cu aproximativ 3% >>, notează The Moscow Times.

<< Chiar și o scădere de 3% reprezintă o „recesiune colosală, având în vedere că toate economiile lumii erau de așteptat să crească cu 3% sau 4% după pandemia de coronavirus”, a declarat economistul Oleg Ițhoki, la o emisiune pe YouTube, găzduită de jurnalista rusă Evghenia Albaț.

Potrivit lui Kluge, înainte de război economia Rusiei era de așteptat să crească până la 4% între februarie și decembrie. În schimb, în respectivul interval a scăzut cu 6%.

Aceasta înseamnă că sancțiunile occidentale „au redus practic economia Rusiei cu 10%”, afirmă el.

În comparație, PIB-ul Rusiei a scăzut cu 7,8% în timpul crizei economice globale din 2009.

În ciuda pierderilor economice uriașe, experții nu sunt de acord cu privire la modul în care Rusia a reușit să evite o contracție economică și mai mare.

Multe previziuni pentru economia Rusiei s-au bazat pe ipoteze că țara se va confrunta cu o criză bancară, potrivit economiștilor intervievați de Meduza. Nu a apărut însă nicio criză bancară.

Economia Rusiei a fost susținută și de veniturile record din energie, deoarece prețurile la mărfuri, inclusiv petrol și gaze, au crescut în urma invaziei.

Potrivit Centrului de Cercetare a Energiei și Aerului Curat din Finlanda, Rusia a acumulat aproximativ 158 de miliarde de dolari din exporturi de energie, în primele șase luni ale invadării Ucrainei.

În martie și aprilie, chiar Rusia a stabilit noi recorduri pentru veniturile din petrol și gaze.

Dar Occidentul se concentrează din ce în ce mai mult pe tăierea acestui colac de salvare pentru Rusia, iar Uniunea Europeană a interzis luna trecută livrările maritime de țiței rusesc și a impus un plafon la prețul petrolului.

Exporturile Rusiei de petrol maritim au scăzut cu 22% în decembrie după introducerea embargoului, potrivit cifrelor Kpler, citate de The Wall Street Journal.

„Rusia se îndreaptă spre noul an fără această mare pernă, fără piața europeană pentru exporturile de gaze, cu prețuri mult mai mici ale petrolului și volume mai mici de export de petrol”, a spus Kruge. „Aceasta va fi o mare problemă”.

Se preconizează că scăderea exporturilor de gaze și petrol va slăbi moneda Rusiei – iar rubla a pierdut 13% față de dolarul american de la impunerea plafonului de preț.

Potrivit lui Kruge, este probabil ca această tendință să continue.

„Rubla va slăbi și va duce la și mai multă inflație în Rusia. Aceasta devine și o problemă politică”, a spus economistul SWP.

Alte consecințe ale războiului, inclusiv exodul a peste 1.000 de companii străine și sancțiunile occidentale asupra exporturilor către Rusia, probabil vor avea și ele un impact gradual.

„Multe companii vor pierde accesul la tehnologia, software-ul și utilajele occidentale”, a spus economistul Kruge. „Este asemenea unei erodări foarte lente a productivității”.

Cu toate acestea, diferite sectoare ale economiei ruse s-au descurcat foarte diferit, unele suferind deosebit de rău, altele prosperând.

Una dintre cele mai proaste performanțe s-a înregistrat în producția de mașini, vânzările de mașini din Rusia terminându-se în 2022 cu 660.000 de unități – o scădere de 60%an la an.

Pe de altă parte, 2022 a fost un an de succes pentru agricultură, care se estimează că va înregistra o creștere globală de cel puțin 4%.

În 2022, sectorul agricol al Rusiei a fost „cel mai luminos punct al unei economii rusești în descompunere”, a declarat Andrei Sizov, directorul general al SovEcon, o firmă de cercetare agricolă axată pe regiunea Mării Negre.

Rezultatul extraordinar pentru fermierii ruși a fost ajutat de condițiile meteorologice aproape perfecte, dar Sizov a avertizat că 2022 este probabil o excepție.

„Peste trei până la cinci ani vom observa o stagnare în sectorul culturilor agricole și, posibil, chiar o scădere a producției, dacă nu se va schimba ceva”, a declarat Sizov, pentru The Moscow Times.

O astfel de scădere lentă și constantă în următorii ani pare să se reproducă, în diferite măsuri, în întreaga economie rusă.

Economistul Ițhoki afirmă că în 2023 economia Rusiei se va micșora cu până la 5%, în timp ce alții cred că va fi o contracție și mai mare.

Economistul șef al Alfa Bank, Natalia Orlova, a declarat că economia se va contracta cu 6,5% din cauza scăderii cererii de consum, a investițiilor mai reduse și a pierderii la nivelul potențialului de export.

Dar incertitudinea politică și imprevizibilitatea evenimentelor militare din Ucraina înseamnă că orice predicție s-ar putea schimba subit.

„Este puțin probabil ca economia să fie principala sursă de știri în 2023”, a spus Ițhoki, la începutul acestei luni.

„E greu de imaginat că războiul ar putea dura încă 10 luni fără să aducă un cataclism”. >>