Teza deseori apare în mass-media rusă, este pronuntata de oficialii rusi și am vazut-o deseori folosita si in comentariile de pe PaginadeRusia.ro.
Probabil ca ma repet spunand acest lucru, dar justificarea unei crime prin existenta in trecut a unui precedent similar este un argument mai mult decat dubios. Niciun avocat normal nu si-ar apara clientul acuzat de asasinat, invocand precedente istorice in care criminalii au scapat nepedepsiti.
Dar mai este ceva. Interventia militara NATO in fosta Iugoslavie nu poate fi comparata cu agresiunea rusa in estul Ucrainei si Crimeea, iar caracterul ilegal al primei este mai mult decât discutabil. Și iata de ce.
Criza din Kosovo, care a dus in cele din urma la interventia fortelor NATO, a fost precedata de un dezastru umanitar și un război civil pe teritoriul Iugoslaviei, soldat cu sute de mii de victime.
Doar în decursul anului 1998, potrivit ONU, ca urmare a purificărilor etnice din Kosovo, au fost ucisi aproximativ două mii de oameni. În două rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU (numărul 1199 din 23.09.1998 și numărul 1203 din 24.10.1998), acesta a declarat despre existența unei amenințări la adresa păcii internaționale. În această situație, țările NATO au decis să intervină. Da, NATO nu a reusit sa obtina mandatul Națiunilor Unite, dar asta pentru ca s-au opus Rusia și China.
Pe lângă lispa de logica, argumentul precedentului mai releva si duplicitatea ”avocatilor” politicii ruse. Până la urma, interventia NATO in Kosovo nu a avut mandat international nu pentru ca lumea s-a opus, ci pentru ca nu au ”vrut muschii Rusiei” (si Chinei). Altfel spus, prezenta NATO in Balcani a fost ilegala pentru ca asa a decis Rusia. Dar ceea ce este si mai parșiv in aceasta ordine de idei este că, la prima ocazie, Moscova a procedat in Ucraina exact la fel, desi a condamnat atat interventia NATO in Kosovo, cat si proclamarea independentei regiunii Kosovo. Și mai este ceva, Rusia nici macar nu s-a sinchisit sa ceara mandat sau consultari internationale.
Niciuna dintre cauzele care au justificat interventia NATO in Kosovo nu au existat în criza ucraineană, care sa justifice interventia armata a Rusiei: în Crimeea nu s-au facut purificari etnice și nu au fost nici victime în randul populației vorbitoare de limbă rusă in Ucraina.
Apoi, Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga s-a pronuntat în iunie 2010 că declarația de independență a Kosovo nu este contrară dreptului internațional. În schimb, in cazul Crimeei, Adunarea Genarala a ONU a adoptat pe 27 mai 2014, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție care a declarat ilegal referendumul din Crimeea și a cerut restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. În afară de Rusia, au votat împotriva rezoluției doar 10 din cele 194 de țări membre ale ONU. Cine a votat cu Rusia? Printre sustinatorii Moscovei au fost ”lideri ai democartiei” precum Coreea de Nord, Cuba, Siria și Belarus.
