socierea potrivită a categoriilor de alimente poate fi însă o soluţie nu doar pentru probleme ca obezitatea, diabetul, afecţiunile hepatice sau cardiovasculare, dar şi pentru a fi mereu în formă.

Specialiştii spun că, prin combinarea corectă a alimentelor, grăsimea poate fi arsă în mod adecvat, deoarece în organism nu mai rămân particule de hrană nedigerată. Cu toţii ştim deja că nu este indicat să combinăm carnea și cartofii sau orezul cu sosurile grase, că nu este bine să mâncăm fructele după masă, ca desert, sau prăjiturile după ospețe bogate în grăsimi. Principala problemă este că unele alimente se digeră mai repede decât altele, iar enzimele necesare digestiei diferă în funcţie de tipul de aliment şi de condiţiile în care are loc o absorbţie bună. Pentru a fi digerate, proteinele au nevoie de sucuri digestive rapide, în vreme ce carbohidraţii necesită sucuri alcaline. Printre efectele asocierilor bune se pot lua în considerare creşterea energiei şi o mai bună vitalitate.

Ajută în procesul de slăbire

O cauză principală a obezităţii este adesea combinarea greşită a alimentelor în timpul meselor, la fel de gravă ca mesele haotice din timpul zilei sau mâncatul seara târziu şi mai gravă decât cantităţile consumate. Este indicat ca atunci când o masă este preponderent bazată pe proteine sau grăsimi să nu se consume şi carbohidraţi concentraţi. Foarte important este ca aceste combinaţii să nu fie făcute în mod special la cină. Combinaţiile greşite sunt un factor favorabil în apariţia obezităţii care, la rândul ei, însoţeşte dislipidemiile severe, probleme precum diabetul, guta sau afecţiunile hepatice – steatoză hepatică, afecţiuni pancreatice, hipertensiune arterială şi alte afecţiuni cardiovasculare.

Asocierea alimentelor este o bună metodă de controlare a greutăţii. Mâncând un singur aliment sau mai multe, dar corect asociate, capacitatea de digestie şi abilitatea de a descompune eficient hrana ajung la parametri maximi. Aceasta înseamnă că organismul nu reţine fragmente de alimente nedigerate care să se transforme apoi în bulgări de grăsime, încărcaţi de toxine şi în celulită. Combinarea adecvată a alimentelor permite organismului să ardă complet grăsimile, fiind cea mai eficientă cale de slăbire şi de menţinere a greutăţii.

Cum funcţionează

Carbohidraţii sunt nutrienţii cu cea mai bună digestie. Grăsimile necesită sisteme enzimatice mai complexe pentru a se descompune în acizi graşi. Dintre nutrienţii de bază, proteinele pot pune cel mai adesea probleme din cauza alergiilor şi intoleranţelor provocate.
Intoleranţa la gluten a fost intens studiată, deoarece provoacă în cazurile severe un grad major de malabsorbţie şi maldigestie. Testele de intoleranţă alimentară, tot mai prezente în rândul investigaţiilor recente, au evidenţiat intoleranţe alimentare multiple, rareori la un singur aliment la aceeaşi persoană. Alături de intoleranţa la gluten, foarte frecvente s-au dovedit şi cele la proteinele din laptele de vacă, albuşul de ou sau drojdie.

Grupa 1: Proteinele produc sucuri acide pentru a se digera (un proces care are loc lent).
Grupa 2: Carbohidraţii – aici intră toate cerealele şi produsele preparate din acestea – produc sucuri digestive alcaline, se digeră rapid şi au nevoie de alte enzime decât proteinele. Consumând alimente din Grupa 1 şi Grupa 2, enzimele şi sucurile digestive rivale se vor neutraliza reciproc, iar rezultatul va fi acela că hrana nu va mai fi digerată eficient, va intra în putrefacţie în intestine, producând gaze intestinale, balonări, arsuri, dureri de stomac, malabsobţie, indigestie şi scăderea energiei.
Grupa 3: Salatele, legumele care nu conţin amidon, rădăcinoasele, seminţele, ierburile, condimentele şi uleiurile de seminţe pot fi digerate împreună cu alimentele din Grupa 1, cât şi cu cele din Grupa 2.
Grupa 4: Fructele trebuie mâncate întotdeauna singure, la cel puţin 30 de minute distanţă de consumul celorlalte alimente. De preferat este să consumăm fructele dimineaţa, pe stomacul gol, singure. Consumate după alte alimente, fructele rămân blocate în urma acestora, care au nevoie de un timp mai lung pentru digestie, şi fermentează, producând balonare, indigestie. Dietele exclusiviste conduc la monotonie alimentară, ca în cazul celei hiperproteice, bazată pe carne și care exclude carbohidraţii sau fibrele. Au un efect nociv asupra digestiei şi produc suprasolicitare hepatică şi renală. Dietele vegetariene pot fi sărace în calciu şi fier, mai ales la copii sau femei, unde necesarul este mai ridicat. Alimentaţia trebuie să fie echilibrată, să conţină în raporturi optime carbohidraţi, proteine, grăsimi, vitamine şi minerale, în combinaţii şi cantităţi bazate pe necesarul energetic al fiecărei persoane.

Grupele alimentare

Cel mai important aspect care trebuie reţinut este că alimentele se împart în câteva grupe şi că nu este bine să fie consumate alăturat alimente din anumite grupe, pentru a nu îngreuna digestia
Grupa 1: Proteine (brânză, ouă, nuci, peşte, carne, lapte, carne de pasăre, moluşte şi crustacee, soia, tofu şi toate produsele din soia, iaurt).
Grupa 2: Carbohidraţi (cereale, paste făinoase, orez, secară, porumb, mei, produse din cereale, biscuiţi, pâine, prăjituri şi produse de patiserie, miere, sirop de arţar, cartofi şi legume care conţin amidon, zahăr şi dulciuri).
Grupa 3: Legume care nu conţin amidon (salate, verdeţuri proaspete), seminţe, unt, frişcă, grăsime tartinabilă, ulei de măsline şi condimente).
Grupa 4: Toate tipurile de fructe.
După o masă cu carbohidraţi trebuie să treacă cel puţin două ore până să consumăm proteine, iar după ce am mâncat proteine trebuie să aşteptăm să treacă trei ore până să mâncăm alimente cu carbohidraţi. Proteinele au nevoie de patru ore până să ajungă în intestine, în vreme ce carbohidraţii parcurg un drum mai scurt ca durată de timp, de numai două ore.

Greşit

* cereale cu produse lactate sau carne
* fructe cu legume
* fructe cu carne
* fructe cu cereale sau produse lactate

Corect

* doar fructe
* cereale cu legume
* paste cu legume
* leguminoase cu legume
* carne cu legume
* fasole boabe/păstăi cu cereale

Ce câştigăm şi ce pierdem

Asocierea adecvată a alimentelor:
ajută organismul să ardă mai eficient grăsimile;
asigură absorbţia maximă a substanţelor nutritive, a enzimelor şi a proteinelor;
previne eructaţiile, balonarea, formarea gazelor intestinale şi indigestia;
previne cele mai multe probleme corelate cu obezitatea.

În cazul unei combinări incorecte a alimentelor:
va fi imposibil să digeri complet mâncarea;
va fi tulburată activitatea enzimelor digestive;
va fi împiedicată absorbţia de substanţe nutritive;
pot apărea balonarea, arsurile stomacale, indigestia, malabsorbţia substanțelor nutritive, constipaţia, crampele, sindromul de colon iritabil, flatulenţa.


TIMPUL(Suplimentul Femeia)