În ceea ce priveşte textele informative sau cele cu caracter ştiinţific, acestea trebuie să respecte mai rigid normele de exprimare, inclusiv cele de utilizare a virgulei. În legătură cu acest semn de punctuaţie se poate observa că anumite norme se respectă, dar se înregistrează şi destul de multe abateri.
În mass-media electronică se atestă foarte multe inconsecvenţe la izolarea apoziţiei (apoziţia reprezintă un cuvânt sau o construcţie mai largă, care reia şi explică, detaliază un alt cuvânt, de exemplu: Domnul Matei, vecinul nostru, este avocat). Conform regulii, virgula se pune şi înainte, şi după apoziţie, anume aceasta înseamnă izolare prin virgulă. Însă de multe ori în textele din presa electronică a doua virgulă lipseşte – a se vedea cele mai recente exemple: Potrivit epresa.md, liderul formaţiunii, Vladimir Voronin( ) a acceptat această idee; Marian Lupu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova( ) se întîlneşte cu Kaarina Immonen (Publika.md); Postul a devenit vacant anul trecut( ) dupa ce seful SIS, Gheorghe Mihai( ) a fost demis (ProTV). Este de remarcat că în asemenea cazuri apoziţia apare şi trebuie obligatoriu izolată, când se află după numele propriu, pe care îl explică, îl completează: Veronica Garştea, prima doamnă dirijor din Republica Moldova, s-a stins din viaţă (UNIMEDIA).
Aceste cazuri trebuie delimitate de situaţiile când numele propriu este precedat de un determinativ, exprimat printr-un substantiv articulat cu articol hotărât şi care se referă la diferite sfere semantice – nume de rudenie, funcţii, regiuni, instituţii, opere artistice: unchiul Mihai, inginerul Istrate, poemul „Luceafărul”, munţii Carpaţi, Editura „Flamingo” etc. Construcţiile de acest tip nu sunt considerate apozitive, chiar dacă sunt alcătuite din mai multe cuvinte plasate înaintea substantivului propriu, de exemplu, poetul naţional Mihai Eminescu, directorul companiei de asigurare Andrei Vizir, profesorul universitar Ion Manole. În asemenea cazuri, determinativele plasate înaintea numelui propriu, de obicei, nu se izolează prin virgule. Astfel poate fi evitată abundenţa de virgule, iar o propoziţie de tipul prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi premierul României, Victor Ponta, se vor întâlni, mâine, la Chişinău (Publika.md) poate fi scrisă fără nicio virgulă şi acest lucru nu va periclita citirea şi înţelegerea ei. Însă imediat ce în structura respectivă intervin schimbări de topică, se schimbă şi funcţia sintactică a componentelor: plasate după numele propriu, ele devin apoziţii şi se izolează prin virgule: Mihai Eminescu, poetul naţional; Andrei Vizir, directorul companiei de asigurare; Ion Manole, profesor universitar.
Irina Condrea, doctor habilitat, conferenţiar universitar la USM
