Interviu

Cunoscut regizor basarabean, despre victoria Maiei Sandu: „Fără alegeri anticipate, în Republica Moldova nu se va schimbă mai nimic”

Actor si regizor, Dorian Boguta se declara a fi "un om din Basarabia". Desi locuieste la Bucuresti de 21 de ani, legatura cu Republica Moldova este la fel de puternica, este ca un cordon ombilical.

Victoria Maiei Sandu, care a devenit presedintele Republicii Moldova, este, pentru Dorian Boguta, o victorie emblematica, surprinzatoare, si care ar trebui urmata de alegeri anticipate pentru ca drumul european sa fie sigur. Lucrurile nu sunt simple, sunt la fel de complicate cu Rusia in coasta. Cat priveste ultimul film pe care Dorian Boguta l-a regizat, fiind primul lungmetraj, "Urma", a prins pandemia, dar a ajuns la public fiind prezentat la TIFF prinzand si cateva festivaluri din Germania, Belgia sau Italia.

Ziare.com: Dorian Boguta, iti propun sa incepem "politic" interviul nostru, iar despre film, mai la vale, ca sa zicem asa. Republica Moldova a ales duminica trecuta – Maia Sandu presedinte. Notai pe facebook un indemn: "Sa nu te doara-n cot si mergi, te rog, la Vot ca sa-i dai peste bot! Mai (a) i o sansa! Cherchez la femme!". O lupta dura si rezultatul a fost cumva surprinzator – o femeie castiga pozitia cea mai inalta intr-un spatiu estic, complicat si dominat de un stil de a face politica "sovietic", dur, desi Maia Sandu nu a aparut din spuma marii. Insa e o victorie grea, muncita, si surpinzatoare, avand in vedere contracandidatul. Cum citesti victoria asta?

Dorian Boguta: Ca o speranta, si neasteptata pentru mine. Eu nu ma asteptam, eram destul de pesimist pentru ca stim ce se intampla acolo, cum se guverneaza, stim cum este fostul, Doamne ajuta, presedinte Igor Dodon (un nume atat de neromanesc), nu dadeam mari sanse. Am avut inima indoita. Nu ma asteptam, dar s-a intamplat, m-am bucurat enorm. Am speranta ca lucrurile se vor schimba. Dar situatia in Moldova a mai parut ca se schimba si acum ceva ani buni, in 2007, cand au venit la putere pro-europenii, dar mari modificari nu s-au intamplat, in schimb, s-a furat ca in codru.

Ziare.com: Pentru ca spui despre furat ca-n codru, trebuie reamintit la ce anume te referi. Si cred ca te referi la jaful secolului, dupa alegerile parlamentare din 2014, la miliardul care s-a evaporat printr-o schema frauduloasa cand s-a scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Ex-premierul Vlad Filat afirma atunci ca nu a fost implicat, afirmand la acea vreme ca omul care ar fi gandit schema era vicepresedinte al Partidului Dmecirat, omul de incredere al lui Plahotniuc. Ca beneficiari ii dadea pe Vlad Filat, Vladimir Plahotniuc si Mihai Ghimpu.

Dorian Boguta: Asta ne defineste ca popor, din pacate. Doar romanii, romanii fiind pentru mine si cei de peste Prut, au acest proverb "Frate, frate, dar branza e pe bani", banul e mai mult decat fratele, ceea ce este trist, foarte-foarte trist. Toate sperantele, toate visele oamenilor se duc la vale cand cei care par a fi oameni deschisi, gandesc progresist, civilizational, si vezi mai apoi ca, dupa ce ajung la putere, isi umplu burta. Din pacate, nu o scapam de asta, si tine si de firea umana. La ce se reduce asta? Ca, oriunde am fi, de fapt, tine de cat poti sa furi. Mult sau putin. In comparatie cu tari super-dezvoltate, un miliard de dolari e putin, dar, daca ne gandim la Moldova, e mult. Intr-o Moldova unde tot bugetul ei e poate patru miliarde sa furi un miliard mi se pare enorm. Eu urmaresc ce se comenteaza despre politica, ce vorbesc straini despre Moldova, sau despre Romania. Sunt sceptic in legatura cu ce declara cei care sunt din Republica Moldova pentru ca despre acestia stiu clar ca au un anumit interes sa spuna un lucru sau altul, au pe cineva in spate.
Am urmarit si ce au scris rusii in legatura cu Maia Sandu, cu victoria ei. Pentru rusi, alegerea Maiei Sandu este foarte dureroasa, ii simt, nu s-au asteptat. As spune ca "norocul", fortez aici, dar razboiul din Armenia in perioada asta, apoi ce s-a intamplat in Nagorno-Karabah, apoi Belarus, si cred ca toata atentia rusilor s-a concentrat pe chestiunile astea. Au privit cu lejeritate spre Moldova stiind-o ca sub controlul lui Dodon, las ca se descurca Dodon acolo, chiar i-au considerat pe moldoveni ca fiind "popor bland" si ca nu vor fi capabili sa iasa sa faca revolutie. Cred ca daca nu era toata aceasta situatie politico-militara in zonele despre care am vorbit, Armenia, Nagorno-Karabah, poate ar fi fost mult mai atenti cu Moldova. Unii analisti rusi spun ca, chiar azi am citit un articol pe tema asta, ca Moldova se va intoarce spre Romania, spre Europa, clar, spre Ucraina, dar cu Rusia, cum a si spus Maia Sandu, vor avea "relatii constructive", dar ca probabil vor fi discutii despre scoaterea armatei din Transnistria. Sincer, ma indoiesc ca se va intampla asta, rusii nu vor scoate niciodata armata de acolo. Uita-te la mine cum vorbesc despre politica in interviul acesta, desi nu as spune ca ma intereseaza politica la modul militant, insa uite ce inseamna sangele. Ma intereseaza Republica Moldova desi am plecat de acolo de 21 de ani…

Ziare.com: Pentru ca te doare, e ca un cordon ombilical…

Dorian Boguta: Bineinteles, sunt atent. Altfel nu sunt foarte "politic", desi am optiuni clare, sunt apolitic. Politica e o curva. Stiu asta, mi s-a demonstrat asta. Nu ai cum, in politica te transformi. Am vazut un serial danez pe una din platformele de filme, e un serial politic. Vorbim despre o tara puternica, civilizata, cu stat de drept, cu legi care se respecta, cu fair-play, nivel de civilizatie ridicat. Urmarind serialul si iti dai seama ca si acolo politica e o "curvasareala". Si in tot acest scenariu mai rasar cate unii care vor sa faca bine, care urmaresc binele comun. Dar procentul acestor oameni care se gandesc/urmaresc binele comun este mic, pana si acolo.

Ziare.com: Revenind la victoria Maiei Sandu nu e ca si cum lucrurile se vor schimba peste noapte. Cat de greu va fi in conditiile in care ai Rusia lui Putin in coasta, si cu Rusia oricum nu vei putea avea decat "relatii constructive", si mai este toata acea politica interna extrem de complicata?

Dorian Boguta: Victoria ei este emblematica, e un castig real. Se spune ca, de fapt, nu au fost alegeri prezidentiale, ci un referendum in sensul ca intrebarea a fost: ce vor moldovenii? Cu rusii sau cu Europa? Asta a fost. Moldova a ales foarte bine pentru ca 57% este un procent semnificativ. Moldovenii au ales clar in ce directie doresc sa mearga, iar cei care au castigat acum vor trebui sa tina cont de ceea ce au ales moldovenii, de ce anume inseamna alegerea facuta. Urmatorul pas al Maiei Sandu ar trebuie sa fie alegerile anticipate, daca acestea vor avea loc, atunci, la vot, probabil vor veni pro-europenii. Maia Sandu trebuie sa faca tot posibilul ca aceste alegeri anticipate sa aiba loc, abia atunci, daca fortele europene vor castiga alegerile, va fi mai simplu de mers pe acest drum. Acum e devreme de spus, in acest moment Maia Sandu inca nici nu e obisnuita sa i se spuna doamna presedinte. Acestia sunt pasii pe care ii vad eu. Maia Sandu pare a fi politicianul caruia ii pasa. Politicienii sunt in general ca niste "serpi", pot fi duri, sau se pot lingusi, ii vezi cat sunt de parsivi. Ea pare, pe langa genul acesta de politicieni, destul de naiva, in sensul bun al cuvantului. Pare ca ii pasa. Nu cred ca o intereseaza sa fie corupta.

Ziare.com: In spatiul romanesc sunt multe stereotipuri legate de Republica Moldova, si cred ca sunt enuntate tot felul de teorii departe de intelegerea Moldovei. Pe de alta parte, politicienii romani au un mod de simplist de intelegere, se vorbeste ca sa nu se taca, de genul "vrem unirea cu Moldova", "fratii nostri". Insa moldovenii sunt mai pragmatici, mai degraba spre uita spre integrare europeana. Cum e?

Dorian Boguta: Imagineaza-ti ca locuiesti intr-un bloc cu patru scari. Tu locuiesti intr-o scara care nu are acces la celelalte scari. In scara ta esti doar cu ai tai vecini, este interzis accesul la celelalte scari. Adminstratorul chiar va transmite ca este total interzisa comunicarea cu celelalte scari. Cand 70 de ani ti se spune ca in celelate scari traiesc oameni, care sunt cumva rudele voastre, vorbiti aceeasi limba, dar ti se spune ca sunt dusmanii tai, ca vor veni peste voi si veti deveni robii lor, sclavii lor. Traiesti cu frica asta ca aceia sunt niste nesimtiti, chiar daca vorbim aceeasi limba. Crezi, nu crezi, au trait asta generatii dupa generatii. Si apoi se ridica granitele, si poti sa mergi la ei si ei la tine. Apoi afli ca celorlati li s-au turnat in urechi aceeasi propaganda. Afli si ca ei au avut de suferit, si ei au avut un dictator, desi stiai, dar e altfel atunci cind te intalnesti. Asa ca, desi au cazut granitele, au fost acele poduri de flori, emotionante, dar apoi iese la suprafata si tot ce ti s-a turnat ca propaganda…

Ziare.com: Ies la suprafata toate fricile…

Dorian Boguta: Da, ai nevoie de timp ca sa intelegi tot ce te leaga de fapt. Anii aia in care au fost invrajbiti, lipsiti de legatura fizica, nu pot fi stersi asa usor, oamenii au nevoie de timp. Desi sunt spumosi romanii la vorbe, desi nu se poate spune ca nu au intins mana – dupa 1990, bursele de la inceput, au fost foarte aproape, dar Romania nu a reusit sa faca "propaganda" la nivelul rusilor, rusii in continuare ii indoctrineaza pe moldoveni cum ca romanii sunt tigani, hoti, iar romanii nu reusesc sa contracareze toate astea…

Ziare.com: Pentru ca rusii sunt maestrii ai propagandei…

Dorian Boguta: De aia, spun, unirea se va intampla, nu are cum sa nu se intample. Se va intampla in mod firesc, poate cand nu ne vom astepta, dar se va intampla la un moment dat. Uite eu tot incerc sa o aduc pe mama sa stea in Romania, ea locuieste cu tata la Chisinau, dar ea tot amana, tot imi spune sa mai asteptam, mai vedem. Asa e moldoveanul: mai asteptam, mai vedem. De aia, cred, nici Moldova nu e niciodata pregatita. As putea da un exemplu cu nemtii dupa caderea Zidului Berlinului, atunci s-au reunit.

Ziare.com: Poate pentru ca si Romania si Moldova au pierdut acea oportunitate. Apoi au urmat toate sincopele si fereastra de oportunitate s-a inchis…

Dorian Boguta: A fost acel moment in 1991 cand Molodova si-a declarat independenta, guvernul Romaniei a recunoscut independenta Moldovei, Ion Iliescu era presedinte. Romania a recunoscut la acel moment suveranitatea Republicii Moldova. Atunci s-au si divizat moldovenii, unii au sustinut independenta, altii, unirea cu Romania. Acel moment a fost insa gresit si nu a facut decat sa impiedice unirea. In tot acel haos politic care era si in fosta URSS, rusii nu aveau treaba si nici timp pentru Moldova, URSS se pulveriza, dar s-a pierdut acel moment. Nu mai putem interveni in trecut.

Ziare.com: Sa revenim totusi la ceea ce esti tu…

Dorian Boguta: Da, sunt un roman din Basarabia…

Dorian Boguta: Iti spun la ce m-am gandit. De regula filmele se fac despre ce simti sau ce stii. Daca faci filmul despre ce simti sau stii este perfect. Despre Moldova eu simt, dar nu prea stiu. Sunt plecat de acolo de 21 de ani. Daca as face un research despre jaful secolului, despre tot contextul ala, nu e zona mea. Eu fac filme despre dragoste. Pe mine ma intereseaza omul, ce simte el in interiorul lui, cu probleme lui interioare. Daca tot m-ai intrebat trebuie sa iti spun ca m-am gandit la un film despre un prieten de-al meu macedonean care era la un festival de film in Norvegia, la inceputul anilor 2000, si trebuia sa ajunga la Bucuresti. Trenul trecea prin Chisinau. Asa era traseul. Trebuia sa ajunga la Leningrad, apoi Moscova, apoi la Chisinau, si de acolo la Bucuresti. Era student la UNATC-ul nostru. Si mi-a povestit ca atunci cand a ajuns la Chisinau, pur si simplu a fost luat din tren de politisti pe motiv ca pe pasaport nu avea stampila de iesire din Ucraina, nu i-o pusesera, o poveste despre niste bani pe care ucranienii voiau sa ii ia pe spinarea lui, asa cum era coruptia anilor 90. Mi-a povestit cum politistii din Chisinau l-au dus intr-o camera dezafectata, nu avea nici macar pat, si mi-a povestit cum isi bateau joc acesti politisti de el. Pe de alta parte a intalnit si oameni extraordinari, painea lui Dumnezeu, si care l-au ajutat acolo. Este despre un om care a avut o povestea aproape tragica in Chisinaul acelor ani si care a descoperit oameni parsivi, duri, dar si oameni extraordinar de frumosi.

Ziare.com: Povestea este despre acest contrast al umanului…

Dorian Boguta: Exact, acest contrast dintre oameni parsivi si oameni frumosi. As prefera sa fac un film despre peripetiile unui macedonean in Moldova unde a descoperit nesimtiti si oameni frumosi. Eu am descoperit nesimtiti in toata lumea, pana la marginea pamantului. Am zburat 45 ore, la un moment dat, am descoperit oameni nesimtiti si oameni frumosi. Asa ca peste tot este aceasta umanitate.
Ziare.com: Cand am spus despre jaful secolului si ideea de a face un film despre asta mai degraba ma refeream la genul de film politic despre Moldova, care nu s-a prea facut, poate nu stiu eu. Genul acela de film care sa arate nu povesti de viata, ci, chiar daca si fictionalizand, tot contextul politic complicat, increngaturile, felul acela intortocheat specific politicii din Moldova. Filmul "politic" isi are rostul lui.

Dorian Boguta: In primul rand, si cel mai important, trebuie sa spun ca pentru un astfel de film ai nevoie de bani si nu sunt bani. Ai nevoie de buget, intr-un proiect de acest gen ar fi multi oameni implicati, locatii, dar si pentru ca sunt si destul de fricosi sa faca un astfel de film politic, in Moldova. Intrebarea este despre cine faci filmul, poti sa ai probleme. Poate ca nu a venit timpul pentru astfel de filme. Ca sa faci filme politice, drame, horror, toate paleta de filme, nici in Romania nu se fac, dar asta presupune sa ai o industrie sanatoasa de film. In Moldova nu exista industrie. Uite, stiu pe cineva care si-a vandut masina pentru a-si face filmul. Dorinta de a face film nu e indeajuns, si mai ales de a face film politic acolo este extrem de complicat. Poate acum, cand vorbim noi, cineva scrie un scenariu despre un astfel de film, posibil, nu stiu. Nici in Romania nu se prea fac filme de acest gen.

Ziare.com: Da, nici in Romania nu prea sunt. Avem "Colectiv", documentar mai degraba. Filmul lui Tudor Giurgiu, "De ce eu?"…

Dorian Boguta: Colectiv este un film-durere, si politic. Da, filmul lui Tudor Giurgiu "De ce eu?", "Ticalosii", filmul lui Serban Marinescu, deci le numeri pe degete.

Ziare.com: Exact, le numeri pe degete. Ca ai adus vorba despre industria cinematografica din Moldova aproape inexistenta. Industria cinematografica din Romania, atat cat este ea, puternic lovita de pandemie. Si nu doar in Romania. Cum te-a afectat pandemia in proiectele tale? Ultimul tau film "Urma" a avut premiera in martie, dar a fost o iesire in lume mai degraba sontac-sontac pentru ca a lovit pandemia, iar cinematografele s-au inchis.

Dorian Boguta: A lovit bine. Pe mine m-a lovit emotional foarte tare pentru ca am asteptat 20 de ani sa fac acest film, am reusit sa il fac, am apucat sa merg la festivaluri cu "Urma", in Belgia, Germania si Italia…

Ziare.com: Te-a lovit cu atat mai mult cu cat este primul tau lungmetraj…

Dorian Boguta: Da. Premiera pentru Romania a fost pe 3 martie. Pentu mine era cea mai importata premiera, cea din Romania. Nu am avut emotii pentru premierele care au avut loc in Europa, cum am avut la Bucuresti. Asa simteau eu. Pe 3 martie a fost premiera, iar pe 10 martie s-au inchis cinematografele. Am fost bine macinat pe interior, dar din fericire, ma rog, e un fel de a spune dar e ca atunci cand esti foarte nefericit si iese soarele, cand ploua doua saptamani si iese soarele pentru o ora esti atata de fericit in acel moment, ei, am avut acest moment atunci cand filmul a fost la TIFF la Cluj. A ajuns la public. Apoi m-au anuntat ca va intra iarasi in cinematografe, dar in conditii de restrictie, vorbim deja de luna august, dupa care a intrat pe Netflix si de bine de rau s-a mai plimbat, a mai ajuns si la Timisoara, la Festivalul Filmului European, si a mai ajuns in cateva orase. De bine de rau, sontac-sontac, cum spui, s-a auzit de el, se poate vedea pe Netflix, exista chiar o varianta pe youtube…

Ziare.com: Da, e pus filmul de doua ori, la dublura…

Dorian Boguta: Sincer, nu ma deranjeaza, inseamna ca cineva a fost interesat de film sa il puna acolo, inseamna ca l-a atras filmul, daca l-a atras filmul inseamna ca nu am pierdut atatia ani degeaba in zona asta, a cinematografiei…

Ziare.com: Pentru ca vorbim despre acest context pandemic, trebuie spus ca pandemia a mai adus ceva. A polarizat foarte tare spatiul public romanesc, si nu doar romanesc. Pentru ca ai vorbit despre TIFF sa nu uitam de declaratiile regizorului Cristi Puiu, despre masca, declaratii care au inflamat spatiul public. Cand invoc acest episod si poliarizarea spatiului public, ma refer mai degraba la faptul ca pandemia cumva ne modifica in felul nostru social de a fi, de cum ne raportam la ceilalti. A crescut intoleranta. Nu am devenit mai solidari. Daca vorbim despre numele lui Cristi Puiu in acel context s-a vorbit despre cancel culture/anularea in spatiul public, pentru ca a fost pus la zid pentru ceea ce crede, bagat intr-o categorie. Dar asta releva de fapt altceva. Nivelul de intoleranta este alarmant. Ce ruleaza insa pe fundal in aceast pandemie? Ruleaza frica. Cum crezi ca este?

Dorian Boguta: Cand vorbim despre frica, vorbim de fapt si despre manipulare. Totul e manipulare, in general vorbind. Nu vreau sa spun ca nu exista Covid, nu despre asta vorbim. Port masca, sunt responsabil, mai ales ca am in anturajul meu oameni care pot fi vulnerabil si nu vreau sa le fac rau, Doamne fereste. In vara, spre exemplu, nu stiam nicio persoana care sa fi avut, imi spuneam ca lasa nu e asa de grav, si apoi brusc au aparut cazuri si in jurul meu.

Ziare.com: Toti am trecut prin toate starile, pandemia ne-a trecut pe toti in toate registrele.

Dorian Boguta: Da, apoi printre cunoscuti mei au fost oameni care au trecut prin Covid, am stat chiar si eu izolat la un moment dat pentru ca avusesem contact cu cineva care era pozitiv, dar, din fericire, nu s-a prins de mine. Dar, intr-adevar, lumea se schimba si oricum totul e o manipulare – iar cand spun asta ma refer la simplul fapt ca cineva se foloseste de asta, ma refer la cei care profita de pandemie. Sa nu ne imaginam ca e doar virusul si criza sanitara. In momente din astea apar si profitorii. Pentru ca exista aceasta frica de care spuneai, care ruleaza in fundal. Dau un exemplu, Transnistria, pentru ca tot am vorbit despre asta. Este o tara nerecunoscuta de nimeni, si nerecunoastrea ei, de fapt, convine multora. Este o zona unde se poate face orice, nu functioneaza legi, se pot spala bani, se poate orice-orice, te poti ascunde acolo. Se pot face operatiuni ilegale de orice fel, poporul nu conteaza. Tara aia e condusa de cativa oameni, vorbim despre acea companie Sheriff care detine de fapt tara aia. Nimeni nu le poate face nimic, fac ce vor acolo pentru ca nu functioenaza legi, nimic. Ce vreau sa spun este ca atunci cand oamenii traiesc in frica ii poti manipula foarte usor. Undeva cineva profita. Revenind la Covid, pentru ca de aici am pornit, da, am intalnit si oameni care nu cred ca exista.

Ziare.com: Discutia nu este despre existenta sau inexistenta virusului, nu e de pus la indoiala. Insa efectele in plan social sunt ingrijoratoare. Frica si discutia despre regizorul Cristi Puiu, revenind, este despre faptul ca in spatiul public nu se mai poate dialoga.

Dorian Boguta: Noi romanii suntem foarte orgoliosi. Un roman nu accepta, sau cu greu, faptul ca nu are dreptate. In acelasi timp, tot noi romanii avem si "capul plecat, sabia nu il taie". Plecam capul. La un moment dar chiar am facut un research preocupat fiind sa aflu daca si alte popoare au proverbe din aceasta "categorie". "Capul plecat, sabia nu-l taie", "frate-frate, dar branza e pe bani" sau "trebuie sa te faci frate cu dracu pana treci puntea". Ce inseamna toate astea? Ca esti un om de nimic? Ca nu se poate baza omul pe tine? Ca tradezi in secunda 2? Apoi, pe fondul asta, probabil al frustrarii, vin si orgoliile. Sa il pui la punct pe celalalt, sa ai ultimul cuvant. Si asa se arunca cuvintele grele pentru ca, desi grele, ele nu cantaresc, le arunci pur si simplu, iti descarci de fapt frustarea, nu iti asumi nicio responsabilitate pentru ele. Pe Cristi Puiu il cunosc foarte bine, este unul dintre oamenii care m-au inspirat, m-au motivat. Pentru mine, Cristi Puiu este printre cei 5 regizori care m-au format, care au avut o influenta covarsitoare in formarea mea. Asa este Cristi Puiu, o personalitate foarte puternica. Cat priveste declaratiile lui, sunt ale lui, si-a asumat ceea ce a vrut sa declare. Felul in care au sarit toti pe el, aia a fost… Era normal pentru ca, de fapt, conflictul e cel mai usor de vandut, se vinde conflictul bine. O sa exemplific cu altceva.

La cursurile mele de actorie incerc sa le explic cursantiilor mei de ce este mult mai usor sa joci ura decat dragostea. In momentul cand trebuie sa joci un rol despre ura iti iese mult mai bine decat cand joci iubirea. Pentru ca tu iesi din casa si vezi ca cineva nu a strans dupa cainele lui, in acel moment te enervezi, urci in masina, cineva iti taie fata, te enervezi, iti vine sa il omori pe ala. Trairea urii o traiesti intens pe toata durata unei zile, spre exemplu. Devine o stare cunoscuta, asa ca atunci cand trebuie sa joci – amintirea acestei trairi este foarte puternica, o experimentezi de atatea ori in lumea in care traim noi. Stresul e o componenta a vietii, din pacate. Pe cand iubirea e un dar de la Dumnezeu. Doar cand iubesti esti fericit. Fericirea este un har. Noi nu am venit pe pamantul acesta sa fim fericiti, nu e despre asta. Am venit sa trecem prin tot felul de experiente pentru a ne putea dezvolta spiritual. Fericirea nu te "dezvolta", fericirea te face Zen, nu te face sa misti materia. Toti ne dorim fericirea.

Cand l-am citit pe Rebreanu si am dat peste "fericirea e cand iti este sete si bei un pahar cu apa" a fost ca o revelatie pentru mine. Noi toti cautam fericirea. Am facut un film despre rostul omului pe pamantul asta, pentru ca ma macina asta: de ce am venit noi pe pamantul asta? Pentru ca treceam prin depresie, prin niste framantari interioare teribile, si nu intelegeam de ce mi se da mie, de ce eu, si apoi am citit undeva ca daca ai lua toate problemele pe care le ai si le-a pune intr-un sac si l-ai pune pe strada ai constata ca sacul vecinului s-ar putea sa fie mai mare. Gandindu-ma care este rostul unui om, mi-am dat seama ca rostul nu vine simplu, pe tava, trebuie sa il cauti si probabil ca atunci cand il gasesti in acel moment s-ar putea sa te simti implinit. Pana atunci vei trece prin lucruri extrem de dure, cum de altfel trece orice om incepand de la omul care castiga un leu pe zi pana la cel care castiga un milion de euro. Toti sunt extrem de framantati interior, si poate cel care are mai multi bani e mai framantat decat cel care castiga un leu. Acesta nu are timp sa se mai gandeasca, el trebuie sa castige leul ala ca sa aiba ce manca, in schimb cel cu milionul are mult mai mult timp sa se gandeasca, va fi mai framantat. Oamenii in esenta sunt nefericiti, sunt momente cand rasare soarele si se umplu de fericire. Pentru mine Rebreanu imi pare ca a explicat/scris cel mai simplu care este esenta fericirii, au facut-o si mari filozofi explicand care ar fi sensul fericirii, dar pentru mine definitia este "fericirea e un pahar de apa cand iti este sete". Daca vei intelege asta, este posibil ca atunci sa fii mult mai des fericit. Asa cred eu.

Ziare.com: Te-as intreba, pe final, pentru ca anul 2020 pare pentru toata lumea ca un an suspendat, daca ai avut timp sa te gandesti la fericire, probabil ai avut, dar si, poate suna stupid, dar ce planuri ti-ai facut in acest an suspendat privind inainte, dupa pandemie?

Dorian Boguta: Nu e deloc stupid. Vezi, daca inainte de pandemie nu aveam timp sa ne gandim, eram angrenati intr-un ritm de viata pe rapid, acum nu te poti plange ca nu ai timp. Cred ca acum e timpul sa iti faci planuri. Situatia se va rezolva, vom iesi din asta. Nu este sfarsitul lumii. Sfarsitul lumii nu vine acum, ala vine cand nu iti dai seama. Inainte de pandemie, ma gandeam des la urmatorul film, dar lasam totul asa in suspensie, acum, insa, in pandemia asta, am deja un scenariu de lungmetraj scris, si doua in cap, si sunt fericit pentru asta. Am reusit sa gasesc fericirea, iata, in aceasta stare de pandemie. Lucrez la aceste proiecte, paralel incerc sa misc lucrurile la studioul de film, proiect inceput cu Dragos Bucur, dar pandemia, deocamdata, nu ne lasa sa ne desfasuram cum am dori. Oamenii trebuie sa isi faca planuri. Trebuie sa fii activ, e cel mai comod sa te plangi, dar trebuie sa te misti, sa faci planuri. E ca in bancul acela stupid despre evreul care se tot roaga de Dumnezeu sa ii dea noroc sa castige la loto, dar nu face efortul de a-si cumpara bilet, iar Dumnezeu ii spune ca il ajuta, dar trebuie se miste si el sa faca efortul de a-si cumpara bilet. De aceea spun: fa ceva, nu sta! Misca materia, altfel nu se intampla nimic. Unii gasesc o placere in a-si plange de mila, am oameni foarte apropiati, rude chiar, care isi plang de mila, au nevoie sa li se spuna ca "lasa, totul o sa fie bine". Dar e si asta parte din felul in care suntem noi oamenii.

Ziare.com: Ai avut asadar timp in anul asta suspendat sa iti faci rezolutii din acelea pe care le facem de Anul Nou. Ai avut timp, am avut cu totii, de fapt. O sa iti petreci Revelionul cu sarmale in izolare, in fata televizorului? Pe retele sociale asta este hazul de necaz care se face.

Dorian Boguta: Nu stiam. Eu de Revelion nu stau la televizor. Nu am mai stat la televizor de cand eram mic si ma uitam la tv la rusi care, de Revelion, dadeau la ora 5 dimineata clipuri cu artisti "straini". Asteptam momentul ala plin de emotie, era fericirea mea, era paharul ala de apa de care spune Rebreanu. Tot anul nu vedeai muzica "straina", doar de Revelion. De regula plec de Revelion.

Ziare.com: Toti vom sta acasa, cel putin asa se prevede…

Dorian Boguta: Voi cauta sa plec, ca de obicei, inca avioanele zboara, vom vedea ce se va fi atunci. Eu sper. Imi place sa intalnesc Revelionul pe zi, si sa fie cald. Pentru mine Revelionul e la caldura. Nu sunt un "clasic" al Revelionului. Craciunul, da. Desi Revelionul e cea mai importanta sarbatoare la rusi. Eu am crescut in Basarabia, avand educatia sovietica, iar mama mea imi spunea mereu la urcehe "nu uita ca esti roman!", totusi nu sunt extrem de sovietic. Daca pot sa spun un lucru misto despre mine este ca m-am spalat de asta, de urmele astea. Eu sunt om pentru care libertatea este importanta. Acolo, oamenii continua sa fie prinsi in framantarea asta, nu sunt pe deplin liberi. Am trait in asta, stiu. Lucru pe care il vad important si intr-o relatie. Cel mai ingrozitor lucru este sa tii pe cineva cu forta. Omului poti sa ii iei cu forta tot, daca ai puterea de partea ta, dar nu pot da cu forta. Asa este si cu libertatea. Daca omul nu vrea sa stea cu tine, nu ai cum, poate il obligi, dar omul nu va sta cu tine. Asta e filozofia mea. Pentru ca am vorbit despre politica, filme, urmatorul meu film chiar despre asta va fi – problema libertatii, libera gandire dintre doi oameni care se iubesc, sau cred ca se iubesc, dar si amagirea. Pentru ca, de fapt, oamenii sunt egoisti, si daca pot trece peste acest egoism, abia atunci e ceva de capul lor. Oamenii s-au nascut egoisti. Se spune ca singurele fiinte mai putin egoiste ar fi veveritele, se anunta intre ele daca apare un pericol. Omul te poate avertiza de pericol, pentru ca are mintea, dar in forul lui interior este un egoist.

https://ziare.com 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *