Autorităţile albaneze ale regiunii Kosovo au declarat independenţa faţă de Serbia pe 17 februarie 2008. Provincia a primit atunci sprijinul politic din partea SUA şi a câtorva importante state europene. În prezent Kosovo este recunoscut ca ţară independentă de către 69 de state din cele 192 care fac parte din Organizaţia Naţiunilor Unite. Pe de altă parte, Serbia, Rusia, China, India şi alte câteva state influente din Europa (printre care Spania, Grecia şi România) refuză să recunoască independenţa Kosovo, declarând că autorităţile albaneze din provincie au încălcat astfel normele dreptului internaţional.
La cererea Adunării Generale a ONU Curtea Internaţională de Justiţie a început examinarea legalităţii acestei declaraţii de independenţă. În susţinerea provinciei se pronunţă Franţa, Marea Britanie şi SUA, iar contra sunt Rusia şi China. Toate statele respective implicate în proces sunt membri permanenţi ai Consiliului Securităţii al ONU.
„Kosovo aparţine Serbiei”
Serbia s-a opus mereu separării fostei sale regiuni de sud, unde albanezii constituie 90 la sută din populaţie. Potrivit autorităţilor din Belgrad, acest act s-a comis prin încălcarea dreptului internaţional. În acest context, delegaţia condusă de ministrul de externe al Serbiei Vuk Jeremic este sigură că judecătorii de la Haga vor pronunţa o hotărâre care va face dreptate Serbiei. În acelaşi timp Belgrad depune eforturi ca alte state să nu recunoască independenţa regiunii. Există temeri că un şir de ţări din Asia, Africa şi insulele Caraibe sunt predispuse să recunoască într-un timp apropiat independenţa Kosovo, sub presiunea SUA, Marea Britanie, Franţa sau Germania, de care în mare măsură depind.
„Priştina refuză orice alt statut”
Pe de altă parte, delegaţia kosovară sosită la Haga nu are nicio îndoială că declaraţia de independenţă va fi recunoscută ca fiind legitimă şi în conformitate cu normelor internaţionale. Prim-ministrul Kosovo, Hashim Thaci, anunţase anterior că nu va admite alt statut propus de Belgrad şi că este gata să treacă doar la discuţia unor chestiuni tehnice cum ar fi controlul vamal.
Potrivit experţilor, principala luptă după pronunţarea deciziei instanţei de la Haga se va da pentru raioanele de nord din Kosovo, unde majoritatea localităţilor sunt populate de sârbi. Aceştia se supun legislaţiei sârbe şi sunt sistematic susţinuţi de Belgrad. În acest context, autorităţile din Kosovo au elaborat o strategie de integrare a raioanelor de nord. Serbia se opune însă realizării acestei strategii şi se pronunţă pentru autonomia minorităţii sârbe din Kosovo.
Amintim că din 1999 Kosovo a fost administrată de Organizaţia Naţiunilor Unite în conformitate cu rezoluţia CB 1244 al ONU. Atunci trupele internaţionale KFOR au intervenit sub egida NATO pentru a pune capăt conflictului armat dintre sârbi şi albanezi.
Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
