Aceste versete sunt desprinse de contextul lor. Apostolul Pavel povestește aici despre ajutoarele pe care bisericile le strângeau pentru sfinții apostoli și pentru bisericile cu nevoi ("Despre strângerea de ajutoare pentru sfinţi îmi este de prisos să vă scriu. Că ştiu bunăvoinţa voastră" – II Cor. 9; 1-2). Este cunoscut faptul că se făceau colecte de produse pe vremea aceea. Ceea ce subliniază însă Apostolul este importanța dăruirii din inimă. El insistă pe faptul că celui care dăruiește din inimă, Dumnezeu îi va întoarce darul, dar celui care se zgârcește și recolta proprie va fi cu daună.
Acest tip de sfat este dintre cele pe care creștinii de azi le omit cu bună știință. Le face mare plăcere creștinilor din zilele noastre să uite că exista o colectă, să nu își amintească despre zeciuiala care se dădea la templu, despre grija pe care cel înstărit trebuie să o arate față de săraci. A existat oare vreo perioadă istorică în care să se reproșeze Bisericii Ortodoxe mai mult decât astăzi colectele de bani sau produse? A fost oare vreodată mai deranjat creștinul de darul pe care ar trebui să îl aducă bisericii?
Dar uite că Biserica împlinește și respectă Scriptura, așa cum a făcut-o de la Iisus Hristos încoace. Fiindcă nu mai vedem un preot care să îi amintească creștinului că ar trebui să dea 10% din venitul său. Și nici nu am auzit ca printr-un comunicat oficial să se plângă Biserica de cei care nu dăruiesc. Așa cum spune Pavel, Biserica nu cere să dai în silă și cu părere de rău. Dacă nu mai suntem sub Lege, ci sub har, nici zeciuiala nu mai e obligatorie. Fiecare să facă și să dea cum crede și cui crede. Dar ce a dat, mult sau puțin, să fie din toată inima ca Dumnezeu să îi înmulțească darul și răsplata.
Sigur că în zilele noastre cei care se plâng cel mai mult de darurile aduse în Biserică sunt cei care nu dăruiesc. Se uită la ce dă unul sau altul și se plâng. Stau și calculează veniturile bisericilor și salariile preoților. Păi dacă ești așa de deranjat, tu nu da nimic. Se plâng de faptul că unii bani vin din banii publici, deși sunt mult mai mulți creștini printre contribuabili decât necreștini, iar unii bani publici se duc unde nu își doresc creștinii, dar ei nu se apucă să jelească după ei. Fiindcă împărăția lor nu e din lumea asta.
Decât să dai ceva cu părere de rău bisericii sau săracilor, mai bine ține pentru tine darul pe care nu vrei să îl rupi din averea ta. Fiindcă oricum la nimic nu îți folosește să dai cu părere de rău. Dar încearcă să nici nu mai plângi după darul pe care îl dă cu bucurie vecinul tău.
