În vara anului 2014, s-a anunțat despre votarea în Parlament a Legii Cinematografiei, care urma să supună unui regulament toate sesiunile cinematografice din țară subtitrării sau dublării acestora în limba română în defavoarea dublării filmelor în rusă, cum sunt acum. Această lege era o speranță că va scoate Republica Moldova din sfera de influenţă a distribuitorilor de film din Rusia, dar nu a fost așa. Înainte ca legea să treacă prin Parlament, liderii politici se întreceau în declarații cât este de important pentru cultura poporului ca filmele să fie cu subtitrări sau chiar dublate în limba de stat.
Ar fi greșit să spunem că legea cinematografiei a fost făcută în zadar. Datorită noilor schimbări ce sunt incluse în această lege, cinematografia națională va avea posibilitatea să se dezvolte după 20 de ani de comă. Legea prevede înființarea Centrului Naţional al Cinematografiei care va reglementa cinematografia și va finanța filmele ce vor fi produse. Dacă de obicei filmele primeau resurse financiare de la Moldova Film, urmează ca banii să fie distribuiți prin concurs. Regulamentul de funcţionare al Centrului Național de Cinematografie trebuia să fie gata în toamna anului 2014, după care instituția putea să-și înceapă activitatea. Dar și în acest caz lucrurile s-au blocat.
Autorii legii au fost destul de siguri că aceasta urma să diminueze influența Rusiei pe piața locală odată cu aplicarea acestuia, iar ulterior chiar să ieșim din spațiul de distribuție CSI. Fapt care ar aduce un beneficiu pentru că s-ar putea aduce filme direct de la distribuitorii străini, cu dreptul de a alege fie filiera românească, fie cea rusească. Deși a trecut mai mult de un an de zile, legea cinematografiei bate pasul pe loc.
Nu avem Guvern, nu avem cultură
Dina Ghimpu, șefa Direcției generală politici culturale din cadrul Ministerului Culturii ne-a asigurat că mecanismele de funcționare a legii lucrează acum pentru ca aceste regulamente să fie puse în aplicare. „Dar fiindcă au căzut un guvern, apoi al doilea, apoi au urmat alegerile în țară, lucrurile au încetinit. Totuși, acum suntem în a doua fază a acestei legi, când regulamentele urmează să fie avizate pe rând”, a declarat șefa direcției.
Reprezentantul ministerului ne-a asigurat că, după ce se vor aproba regulamentele, va fi instituit Centrul Național de Cinematografie, care ar urma să se preocupe de aplicarea articolului cu privire la subtitrările în cinematografe. Nu am putut primi totuși un răspuns la întrebarea când vom putea privi filmele cu subtitrări în limba română.
Articolul 9 din Legea cinematografiei
Articolul 9 al Legii, care ține de „distribuţia de film pe teritoriul Republicii Moldova”, prevede în punctul (6) că „în cinematografele de pe teritoriul Republicii Moldova, filmele se proiectează prin păstrarea coloanei sonore originale cu asigurarea traducerii în limba de stat”. Dar, aflăm că acest articol nu a fost inclus în legea votată, iar comisiile au decis ca acesta să fie aprobat ulterior printr-un regulament de către Guvern.
Astfel, în prezent în cadrul celei mai mari rețele de cinematografe din țară care deține monopolul pe piața de cinema din Republica Moldova, 90 la sută din filme sunt dublate în limba rusă și doar zece la sută sunt proiectate în original cu subtitrări în limba română. Reprezentanții rețelei de cinematografe, au motivat că pe piața noastră nu există o cerere de a oferi spectatorilor filme în varianta originală cu subtitrări în limba română. Deși, cinematograful pune la dispoziția publicului câte cinci proiecții ale filmelor dublate în limba rusă în intervalul orelor 16 și 22, și doar una în limba română între orele 13-14. În acest context, ne amintim datele statistice ale recensământului din 2004, care arată că doar 20 la sută din populație este din filiera rusofilă, iar 80 la sută sunt vorbitori de limbă română.
Dumitru Marian, unul din autorii legii, a spus că nu atât subtitrările, cât dublajul în rusă ar trebui să deranjeze. „Cinematografia, ca produs cultural, prin esență e o chestie care educă, cultivă și formează o națiune. În toate țările există politici de promovare și protecție a valorilor autohtone (de la ciocolata elvețiană până la duducul armenesc), inclusiv valori identitare, ceea ce definește un popor ca entitate. E simplu. Avem limbă, avem obligația de a o proteja”, a afirmat producătorul.
Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), este de părere că legislatorul a creat o incertitudine în aplicarea legii și nici nu a prevăzut termenii de rezolvare a situației. „Prin prezența unui regim privilegiat în favoarea limbii ruse și în defavoarea limbii de stat (limbii române) în Republica Moldova, reprezintă o problemă și evident încalcă dreptul de acces la produsele cinematografice în limba de stat (română) a unui segment dominant ca număr al populației.
Soluția propusă de directorul centrului CreDO este că piața cinematografică trebuie explorată. În timp ce reprezentanții dominanți pe piață susțin că subtitrarea filmelor va suporta costuri imense, Ostaf consideră că aceste costuri suplimentare de asigurare a subtitrării este un cost nesemnificativ pentru că produsele respective pot fi cumpărate la distribuitorii regionali, prețurile fiind comparabile. Iar piața serviciilor cinematografe în Moldova, deși mică, necesită o reglementare strictă și o politică expusă trebuie reglementată clar.
Lilia Rusu, reprezentanta centrului Cultural Odeon a spus că în timpul tuturor proiecțiilor este foarte important ca publicul să vizioneze filmele în original. „Acest fapt oferă oamenilor o posibilitate de a cunoaște alte culturi prin intermediul limbii, să o îndrăgească și chiar să își lărgească cunoștințele”, declară aceasta. În centrul cultural Odeon sala are 340 de locuri, iar toate proiecțiile sunt prezentate în original cu subtitrări în limba română. Lilia Rusu a afirmat că de fiecare dată sala este arhiplină, iar publicul revine să se delecteze cu noi proiecții culturale.
