De ce moldovenii nu marchează sărbătorile lor naționale?

Potrivit acestei televiziuni, respectiva campanie „este menită să readucă patriotismul în inimile moldovenilor”. Curioasă motivație, nu-i așa? Trebuie să deducem că – dacă-i vorba de a „readuce”! – patriotismul a existat cândva în „inimile moldovenilor”, dar, în virtutea unor circumstanțe neelucidate, a dispărut, …s-au „dus” undeva și acum se pune problema de a-l „readuce” în inimile lor… Nu e clar deloc care patriotism al moldovenilor, din ce epocă trebuie „readus”? Când moldovenii au fost cei mai adânci patrioți, când patriotismul a umplut inimile lor? Întrebările nu sunt deloc retorice și nu e simplu să răspunzi la ele – dacă ne gândim la istoria zbuciumată și încurcată a moldovenilor din stânga Prutului.

Tradițional, moldovenii au respectat sărbătorile religioase. Pe cele oficiale, „calendaristice”, „naționale” nu le-a „ținut”. Îmi amintesc bine cum se „marcau” sărbătorile oficiale în copilărie. Deși sovieticii depuneau eforturi disperate pentru a „implementa” sărbătorile comuniste, moldovenii rezolvau simplu problema, motivația fiind următoarea: ei le țin pe ale lor, noi pe ale noastre. „Ale lor” erau 7 Noiembrie, 23 februarie, 5 decembrie, 1 Mai…, „ale noastre” erau Paștele, Crăciunul și toate celelalte sărbători religioase. În timpul sărbătorilor oficiale, moldovenii lucrau ca în zilele obișnuite. Asta nu plăcea și de aceea comuniștii se răzbunau și organizau „vosresnice” în ziua de Paști… „Războiul sărbătorilor” a continuat până la dispariția URSS, dar și după. Noile sărbători, numite acum naționale – Ziua Independenței și Ziua Limbii – n-au devenit încă sărbători cu adevărat naționale pentru moldovenii de rând, nelegați direct cu Puterea. Vechea motivație e încă valabilă – „ei cu sărbătorile lor, noi cu ale noastre”. Astfel, în zilele de 27 și 31 august moldovenii de la țară cântă pe cotele lor „imnul lor național”, intitulat „Dă-i cu sapa!” în excelenta interpretare a lui Anatol Dumitraș…

Atitudinea moldovenilor față de sărbătorile naționale exprimă perfect atitudinea lor față de acest stat. De ce se întâmplă asta? E o întrebare la care elitele acestui stat trebuie să mediteze la modul cel mai serios.