Deși, în ultimul timp, internetul primează în interesele publicului, deputatul Blocului ACUM, Vladimir Bolea, instructor în economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism, nu încetează să cumpere și ziare. „Unul dintre motivele acestui dezinteres constă în accesul tuturor la telefoane mobile. Totuși mie îmi place să cumpăr și să citesc ziare. Al doilea motiv este comoditatea – omul stă la birou și are foarte multe metode de informare online rapide. Să nu uităm că fiecare publicație are și o pagină web”, susține Bolea. În viziunea sa, interesul față de presa scrisă poate fi crescut numai în cazul cotidianelor, care nu au și site-uri pe internet, dar care „publică mai mult decât noutăți”. „Așa era, spre exemplu, cotidianul TIMPUL, care avea și pagini ce conțineau analize ale evenimentelor din țară și din afară. Respectiv, acest ziar nu putea fi citit decât pe hârtie. Atunci aveați cititori fideli, interesați să cumpere ziarul”, menționează parlamentarul. Cu toate astea, Bolea consideră că sistemul online aparține viitorului: „Dacă observați, generația mai tânără nu privește nici televizorul. Toți sunt axați pe telefoanele mobile.”
„Presa scrisă este presa oamenilor de elită”
Georgeta Stepanov, decanul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat, menționează că la mijloc ar sta și nivelul de inteligență al cititorilor. „Presa scrisă își păstrează tradițiile clasice, care solicită de la consumatorul de media un anumit nivel de pregătire și niște eforturi de a asimila, de a prelucra și a analiza informația. Cu alte cuvinte, este o activitate, care cere efort și implicare. Iar în cazul altor mass-media, precum televiziunea și online-ul, informația este, pur și simplu, asimilată. De aceea presa tipărită rămâne în continuare o sursă de informare pentru oamenii culți, pe când presa online este destinată persoanelor care nu prea au timp să mediteze, să citească, să analizeze”, precizează Georgeta Stepanov.
Mai mult, decanul consideră că presa scrisă este și mai credibilă decât cea online. „Materialele din ziare sunt, de regulă, semnate de anumite persoane, care poartă responsabilitate, de rând cu instituția la care muncesc, pentru veridicitatea informației, pe când online-ul este plin de site-uri anonime. Aceasta le permite unor autori să nu fie atât de atenți la cifre și date și să prezinte deseori lucrurile artificial, fără legătură contextuală. În schimb, presa tipărită a dat întotdeauna date statistice și cifre corecte, pe care le pune într-un anumit context, care oferă informației o conotație calitativă”, afirmă decanul.
Georgeta Stapanov mai spune că interesul publicului față de presa scrisă poate fi trezit, chiar dacă acest lucru este complicat. „Este nevoie de timp. Mai întâi de toate, cred că publicațiile periodice ar trebui să se apropie de cititori. Mă refer inclusiv la necesitatea întâlnirilor cu cititorii. Dacă instituțiile media ar începe o astfel de caravană prin școlile și satele R. Moldova, ar avea de câștigat. O altă activitate ar fi implicarea jurnaliștilor în educația pentru media, care este o disciplină opțională în multe școli. Fiindcă nu este nimic sub soare, pot fi preluate și unele practici de altădată. De exemplu, la începutul anilor `90, redacțiile organizau diferite concursuri pentru cititori, dar și pentru cel mai bun poștaș, care reușea să aboneze la ziar cât mai mulți oameni”, precizează Stepanov. Ea se arată convinsă că va veni și timpul când presa tipărită, care este presa oamenilor de elită, își va obține locul bine meritat.
„În presa noastră persistă lipsa de idei”
În viziunea președintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, fost jurnalist, dezinteresul publicului față de presa scrisă este cauzat, mai întâi de toate, de lipsa de tradiție și de cultură politică. „Nu cred că față de presa scrisă la noi era un interes foarte mare, care acum a scăzut. O societate activă întotdeauna manifestă interes față de presă. Dar dacă societatea este pasivă, presa este la fel. Eu de multe ori am spus, cu mai mulți ani în urmă, că la noi presa este foarte slabă. În presa noastră persistă lipsa de idei, de lucruri serioase. Presa din R. Moldova este superficială și slabă, și așa o duce de ani de zile. Este păcat că presa nu face multe lucruri ca să trezească acest interes. Fiindcă poți să ai presă de scandal, dar scandalul este azi, poate și mâine, apoi se sfârșește. Dacă nu ai gânduri și profunzime în acest domeniu, lumea oricum pierde interesul. Cât ține de presa online, ea nu este mai credibilă decât cea scrisă, pur și simplu, online-ul este mai comod, mai scurt, mai agresiv și acolo poți să te dai și tu cu părerea”, a conchis Diacov.
„Cetățenii R. Moldova nu au încredere în presă”
Presa tipărită este mai puțin căutată de consumatorii de media nu doar în R. Moldova, aceasta fiind o tendință generală, apărută odată cu dezvoltarea portalurilor online și a televiziunii digitale. De această părere este Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice. Oricum, atenționează ea, există state din Europa și SUA, în care tradiția presei scrise rămâne destul de înaltă. „Sunt ziare care sunt foarte bine citite, fiindcă și-au făcut o imagine bună. Pentru mulți consumatori de media este o tradiție să citească dimineața, la o cafea, ziarul preferat. Credibilitatea presei a scăzut în ultimii ani, nu neapărat cea online sau cea scrisă. Pur și simplu în online poți face mai multe greșeli, pe care le poți corecta mai repede, iar în presa tipărită nu mai poate fi corectat nimic. Cetățenii, dacă vorbim despre R. Moldova, nu au încredere în presă, cel puțin, în ultimii ani. Aceasta se întâmplă pentru că s-a dezvoltat rapid online-ul, au apărut știrile false, tot felul de site-uri mai puțin corecte și credibile. Online-ul permite oricărui individ să scrie ceva și să se declare drept jurnalist. Or, profesia de jurnalist implică responsabilități și cunoștințe mai sporite în ale scrisului, în ale construcției de materiale jurnalistice, și respectă anumite rigori jurnalistice, etice și deontologice. Prezența multor presupuși jurnaliști, care nu au pregătirea respectivă, a și condus la scăderea credibilității față de presă”, consideră Cornelia Cozonac.
„Trebuie de introdus treptat modelul folosit de Le Monde”
Potrivit Vioricăi Zaharia, președinta Consiliului de Presă, pentru a salva presa scrisă, producătorii acestor instituții media n-ar trebui sub nicio formă să dea acces gratuit publicului la ziarele sau revistele pe care le fac.
„Nu aș generaliza când vorbim despre un dezinteres. Sunt ziare care, în acest an, au ajuns la un număr semnificativ de abonați. Da, tendințele globale arată că numărul cititorilor presei tipărite scade în favoarea online-ului. Presa online este, pur și simplu, mai accesibilă, adică practic gratuită, nu însă și mai calitativă. Dimpotrivă, pe online a căpătat amploare așa-numitul jurnalism copy-paste, când reporterul unei redacții a scris o știre, iar alte 20 de portaluri o preiau. Avem astfel o știre multiplicată, nu 20 de știri diferite. Care e soluția? Chiar dacă managerii de presă din R. Moldova se opun, trebuie de introdus treptat modelul folosit de Le Monde, dar și de alte publicații străine, care există atât pe print, cât și pe online. Și anume: sub nici o formă nu dați acces gratuit publicului la un conținut – articol, reportaj – cu adevărat valoros, pe care cititorul nu l-ar putea găsi în altă parte. Urmăresc articole pe Le Monde, de exemplu, care și peste câțiva ani de la publicare sunt tot cu plată. Astfel, cititorul va ști că, dacă nu plătește, nu va putea avea acces la acest conținut, oricât ar aștepta. Or, unele redacții de la noi, în încercarea de a-și conserva ediția print, plasează articolele mai întâi în ziare, apoi, peste o zi-două, pe pagina web. Astfel, știind deja despre aceasta, oamenii așteaptă apariția articolului pe online, nu mai merg la chioșc să dea bani pe print. Chiar dacă ăsta pare a fi un venit ratat pentru redacție, poate fi o soluție pe termen lung”, subliniază Viorica Zaharia.
